❚ Au fost organizate expoziţii de carte tematică la Casa Corpului Didactic, Biblioteca Judeţeană şi Muzeul Scriitorilor Dâmboviţeni ❚ Prof. Aurora Solomon, directorul CCD, ne-a declarat: „Oriunde am fi în lume, limba română rămâne patria noastră de cuvinte”

P. D.

În ultima zi a lunii august, a fost sărbătorită Ziua Limbii Române. În instituţii de cultură, învăţământ, religioase atât în ţară, cât şi în străinătate, s-au organizat simpozioane, sesiuni ştiinţifice, expoziţii de carte tematică, toate pentru a marca această zi.

La Casa Corpului Didactic (CCD) Dâmboviţa au fost expuse lucrări fundamentale cu privire la limba română. Prof. Aurora Solomon, directorul CCD, ne-a declarat:

„Limba română face parte din fiinţa noastră. Indiferent de domeniu, este o datorie a fiecăruia dintre noi să cultivăm limba română şi, din respect faţă de această valoare naţională, trebuie să fim preocupaţi nu doar în calitate de dascăli, ci şi de păstrători ai ideii de istorie, credinţă şi limbă, repere care să ne asigure identitatea în diversitate. Oriunde am fi în lume, limba română rămâne patria noastră de cuvinte şi în acest spirit trebuie să ne educăm elevii, continuatorii acestor dimensiuni perene, cu toate generaţiile care se succed”.

Expoziţii de carte au mai fost organizate şi la Muzeul Scriitorilor Dâmboviţeni şi la Biblioteca Judeţeană Dâmboviţa. Limba română este limbă romanică, vorbită de 30 de milioane de persoane, în special din România şi Republica Moldova. Pe lângă dialectul daco-român, mai există cel aromân (macedoromân), vorbit în Grecia, Macedonia, Albania şi Bulgaria; meglenoromân - în nordul Greciei şi istroromân – în peninsula croată Istria. Cel mai vechi text cursiv cunoscut în limba română datează din anul 1521, „Scrisoarea lui Neacşu din Câmpulung”.

Scrierile în limba română s-au făcut cu alfabetul chirilic până în secolul al XIX-lea, după care a urmat unul de tranziţie, apoi cel latin. Diaconul Coresi (urmaşul ieromonahului Macarie, care a tipărit la Târgovi şte, la Mănăstirea Dealu, primele cărţi din spaţiul românesc, la începutul secolului al XVI-lea, dar în limba slavonă) a tipărit la Braşov prima carte în limba română „Întrebare creştinească” (1559).