02.09.2014 00:20

Ziua Limbii Române, marcată și în Dâmbovița

Ziua Limbii Române, marcată și în Dâmbovița
Galerie foto

❚ Au fost organizate expoziții de carte tematică la Casa Corpului Didactic, Biblioteca Județeană și Muzeul Scriitorilor Dâmbovițeni ❚ Prof. Aurora Solomon, directorul CCD, ne-a declarat: „Oriunde am fi în lume, limba română rămâne patria noastră de cuvinte”

P. D.


În ultima zi a lunii august, a fost sărbătorită Ziua Limbii Române. În instituții de cultură, învățământ, religioase atât în țară, cât și în străinătate, s-au organizat simpozioane, sesiuni științifice, expoziții de carte tematică, toate pentru a marca această zi.

La Casa Corpului Didactic (CCD) Dâmbovița au fost expuse lucrări fundamentale cu privire la limba română. Prof. Aurora Solomon, directorul CCD, ne-a declarat:

„Limba română face parte din ființa noastră. Indiferent de domeniu, este o datorie a fiecăruia dintre noi să cultivăm limba română și, din respect față de această valoare națională, trebuie să fim preocupați nu doar în calitate de dascăli, ci și de păstrători ai ideii de istorie, credință și limbă, repere care să ne asigure identitatea în diversitate. Oriunde am fi în lume, limba română rămâne patria noastră de cuvinte și în acest spirit trebuie să ne educăm elevii, continuatorii acestor dimensiuni perene, cu toate generațiile care se succed”.

 

{GOOGLE_AD_BOX1}

 

Expoziții de carte au mai fost organizate și la Muzeul Scriitorilor Dâmbovițeni și la Biblioteca Județeană Dâmbovița. Limba română este limbă romanică, vorbită de 30 de milioane de persoane, în special din România și Republica Moldova. Pe lângă dialectul daco-român, mai există cel aromân (macedoromân), vorbit în Grecia, Macedonia, Albania și Bulgaria; meglenoromân - în nordul Greciei și istroromân – în peninsula croată Istria. Cel mai vechi text cursiv cunoscut în limba română datează din anul 1521, „Scrisoarea lui Neacșu din Câmpulung”.

Scrierile în limba română s-au făcut cu alfabetul chirilic până în secolul al XIX-lea, după care a urmat unul de tranziție, apoi cel latin. Diaconul Coresi (urmașul ieromonahului Macarie, care a tipărit la Târgovi ște, la Mănăstirea Dealu, primele cărți din spațiul românesc, la începutul secolului al XVI-lea, dar în limba slavonă) a tipărit la Brașov prima carte în limba română „Întrebare creștinească” (1559).