❚ La Ceremonia publică militară şi religioasă au participat şi ofiţeri din comanda ISU “Basarab I” Dâmboviţa şi un pluton pentru defilarea gărzii de onoare, iar autorităţile şi cetăţenii prezenţi la eveniment au îndurat până la final vremea nefavorabilă

PETRE DRĂGUŢOIU

Ieri, 29 iulie 2018, festivităţile dedicate Zilei Imnului Naţional, la 20 de ani de la proclamarea prin lege a acestei zile de sărbătoare şi la 170 de ani de la prima interpretare a cântecului ca simbol al Revoluţiei Române, au avut loc la Târgovişte, în Piaţa Tricolorului. Cu prilejul acestui eveniment, ieri, începând cu ora 11:45, la Ceremonia publică militară şi religioasă au participat ofiţeri din comanda Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă “Basarab I” Dâmboviţa şi un pluton pentru defilarea gărzii de onoare. Chiar dacă vremea nu a fost favorabilă manifestărilor, evenimentul s-a bucurat şi de prezenţa unor cetăţeni care au participat la întreaga acţiune. La manifestare am reţinut prezenţa autorităţilor: Florina Mureşan - subprefect al Judeţului Dâmboviţa, Adrian ţuţuianu - Vicepreşedinte al Senatului României, Daniel Comănescu - Preşedintele Consiliului Judeţean Dâmboviţa, Luciana Cristea - Vicepreşedinte al CJD, Ivan Vasile Ivanoff - Secretarul Judeţului, Ionuţ Săvoiu - Administrator public, Daniel Cristian Stan - Primarul municipiului Târgovişte, Monica Ilie - Viceprimar al municipiului Târgovişte, parlamentarii dâmboviţeni Claudia Gilia, Carmen Holban şi Oana Vlăducă, reprezentanţi ai Arhiepiscopiei Târgoviştei şi ai instituţiilor militare, precum şi numeroşi cetăţeni. După slujba de sfinţire şi rostirea mesajului de binecuvântare de către Înaltpreasfinţitul Părinte Mitropolit Nifon, Arhiepiscopul Târgoviştei, au urmat intonarea Imnului Naţional al României şi primirea onorului. Au urmat alocuţiunile rostite de câteva dintre oficialităţile prezente: subprefectul Florina Mureşan, Preşedintele CJD Daniel Comănescu, senatorul Adrian ţuţuianu, primarul Cristian Stan şi alţii. În încheierea evenimentului, au avut loc defilarea gărzii de onoare şi un scurt moment artistic, susţinut de Antonia Maria Dumitru, elevă la Şcoala Populară de Artă Octav Enigărescu, care a intonat Imnul Naţional al României. Data de 29 iulie a fost proclamată, în conformitate cu Legea nr. 99 din 26 mai 1998, Ziua Imnului Naţional al României. Imnul Naţional al României - “Deşteaptă–te române !” este consfinţit prin Constituţia României şi reprezintă simbolul unităţii, demnităţii, identităţii istorice şi culturale, fiind sărbătorit cu stimă şi respect, ca zi de sărbătoare a poporului român. Pe 29 iulie 1848, “Deşteaptă-te, române !” a fost cântat pentru prima dată în Parcul Zăvoi din Râmnicu Vâlcea, devenind un simbol al Revoluţiei Române din 1848.

La „Casa Romanţei”, legătura sufletească a Târgoviştei cu Imnul Naţional al României

Ziua Imnului Naţional este un minunat prilej de a aminti despre legătura de suflet şi istorică a Târgoviştei, ca Cetate a Romanţei, cu Imnul „Deşteaptă- te, române!”. Iar această legătură este consemnată, documentată şi promovată la „Casa Romanţei” din Târgovişte. Astfel, în acest spaţiu muzeal unic în România, „Sala compozitorilor” găzduieşte planşa intitulată „Romanţa imnului naţional”, care cuprinde partiturile, versurile şi alte documente istorice care probează faptul că romanţa compusă în anul 1836 de Anton Pann, „Din sânul maicei mele”, pe versurile poetului târgoviştean Grigore Alexandrescu, se află la geneza Imnului de stat al României, „Deşteaptă-te, române!”, ale cărui versuri au fost semnate de Andrei Mureşanu. În lucrarea „Cântecul popular romanesc”, scrisă de profesorul universitar Mihail Vulpescu în anul 1930 şi prefaţată de academicianul Nicolae Iorga, sunt prezentate istoria şi partitura acestui vechi „romanţ”, a cărui linie melodică a fost aleasă de Andrei Mureşanu, în anul 1848, pentru poezia „Un răsunet”, ce avea să devină Imnul Naţional al României - „Deşteaptă-te, române!”. Această legătură de suflet a Târgoviştei cu Imnul Naţional, scrisă cu litere de aur în cultura neamului românesc, oferă, totodată, Romanţei un loc privilegiat în istoria României şi în patrimoniul naţional şi, sperăm cât mai curând, şi în Patrimoniul Cultural Imaterial al Umanităţii UNESCO.