❚ După dezvăluirile din presă - în 2011, cumpărătorul acţiunilor familiei Popescu&fiii şi-a vândut acţiunile, iar noul acţionariat poate intra în... anonimat în megaafacerea Popescu + Procor cu acţiuni la purtător ❚ Monitorul Oficial din 22.08.2011 consemnează că la SC PROCOR SA a avut loc conversia acţiunilor nominative (adică a acţiunilor înregistrate la Registrul Comerţului) în acţiuni la purtător (adică acţiuni care pot asigura anonimatul acţionarilor) ❚ În cazul acestor acţiuni la purtator nu există nici o înregistrare cu privire la acţionar şi cel care se află în posesia fizică a certificatului de acţionar este proprietarul ❚ Astfel de companii reprezintă mijloace excelente pentru primirea, deţinerea şi transferul averii în mod anonim ❚ Grupul de Acţiune Financiară Internaţională (GAFI), din care fac parte 34 de state din întreaga lume (inclusiv SUA, Germania, Austria, Marea Britanie, dar şi instituţii precum Comisia Europeană), nu mai permite societăţilor comerciale să opereze cu acţiuni la purtător pe teritoriilor lor

Pentru firma PROCOR, reprezentată cu puteri depline de Nicolae Popescu, tatăl preşedintelui CJ Dâmboviţa, Florin Popescu, această decizie ar putea însemna o provocare pentru presă şi chiar pentru organele de cercetare ale statului. Asta pentru că în Uniunea Europeană, din care face parte şi ţara noastră, societăţile cu acţiuni la purtător reprezintă un semnal de alarmă pentru oricine lucrează într-o instituţie care se ocupă cu anchetarea fraudelor economice. Aceeaşi lege a societăţilor comerciale permite transferul liber al acţiunilor la purtător de la o persoană la alta, fără a fi necesară înregistrarea tranzacţiei, sau numele celui care le preia, în registrul acţionarilor şi deci nici în Registrul Comerţului sau în Monitorul Oficial al României. De fapt, se menţionează chiar şi în Hotărârea PROCOR din 1.08.2011: „Art. 11. În conformitate cu dispoziţiile art. 99 din Legea nr. 31/1990 dreptul de proprietate asupra acţiunilor la purtător emise de S.C. PROCOR - S.A. se va transfera prin simpla tradiţiune a titlurilor de acţiuni”. Adică aceste acţiuni, spre deosebire de cele nominative, nu sunt legate de o anumită persoană fizică, putând fi deci tranzacţionate oricând, aşa cum, spre exemplu, ai da cuiva o bancnotă de 10 de lei. Cine o bagă în buzunar devine proprietarul ei. Iar PROCOR a dorit să fie clar menţionată această prevedere a legii. Din nou se observă, PROCOR a lucrat ca la carte. Ceea ce atrage însă atenţia autorităţilor asupra acestui fel de societăţi este posibilitatea de a păstra sub anonimat acţionariatul.

U.E. a editat un manual despre anonimatul acționariatului

și despre tehnicile de spălare de bani

prin utilizarea improprie a titlurilor la purtător

Oficiul Naţional pentru Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor (ONPCSB) a editat chiar un manual despre tacticile de spălare de bani, alături de alte tipuri de fraude economice, şi a dedicat un capitol întreg… societăţilor cu acţiuni la purtător! Este vorba despre „Manualul de instruire privind combaterea spălării banilor şi a finanţării terorismului” şi a fost realizat printr-un proiect cu fonduri europene de tip PHARE, supervizat şi editat de către Dl Giuseppe Lombardo, Lider de Proiect al Statului Membru, şi de căre Dl Massimo Nardo, Manager al UIC, cu ajutorul D-nei Valeria Roversi (UIC), şi cu contribuţia Dl Nicolae Craiu (Membru al Plenului ONPCSB), Dl Cornel Moldoveanu (ONPCSB), Dra Laura Banu (ONPCSB) şi Dl Piero Ricca (UIC). Este menţionat în acest manual, negru pe alb, că „Grupul de Acţiune Financiară Internaţională (GAFI) a elaborat «Cele 40 de Recomandări GAFI», care reprezintă un ghid cuprinzător în vederea combaterii spălării banilor. (…) Recomandările 10 şi 11 impun, în mod special, o obligaţie instituţiilor financiare de a-şi identifica clienţii. (…) Totuşi, în unele cazuri, şi procedurile adecvate de identificare pot prezenta unele probleme. Cea mai sensibilă problemă este reprezentată de (…) societăţile comerciale ce permit crearea unor forme de companii în care este posibil anonimatul acţionariatului sau în care este dificilă depistarea adevăratei identităţi a beneficiarilor; există riscul de utilizare improprie a unor mijloace de folosire a societăţilor şi a titlurilor la purtător”.

Societățile cu acțiuni la purtător, în cartea

Oficiului Național pentru Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor

De asemenea, tot în „Manualul de instruire privind combaterea spălării banilor şi a finanţării terorismului”, realizat de Oficiul Naţional pentru Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor, la capitolul despre societăţile cu acţiuni la purtător, sunt menţionate următoarele: „Certificatele de acţionar sunt documente care dovedesc dreptul de proprietate asupra companiei. În majoritatea ţărilor, deţinătorul de acţiuni este înregistrat şi orice transfer de acţiuni către o altă persoană trebuie să fie înregistrat într-un registru oficial. Totuşi, unele jurisdicţii oferă posibilitatea deţinerii sau transferului acţiunilor într-o formă «la purtător». Aceste acţiuni la purtător conferă drepturi de proprietate asupra companiei mai mult decât deţinerea actuală a acţiunilor. În cazul acestor acţiuni la purtator nu există nici o înregistrare cu privire la acţionar şi cel care se află în posesia fizică a certificatului de acţionar este proprietarul. De aceea, este probabil ca adevăratul proprietar al companiei să nu apară în nici o evidenţă a companiilor sau guvernamentală. Atunci când identitatea acţionarilor nu este înregistrată la emiterea şi transferarea unei acţiuni, dreptul de proprietate este anonim. Astfel de companii reprezintă mijloace excelente pentru primirea, deţinerea şi transferul averii în mod anonim. Mergând mai departe, se arată faptul că acţiunile la purtător, în anumite jurisdicţii, reprezintă, în special, un instrument util în crearea schemelor internaţionale de spălare a banilor. (…) Un număr de state membre GAFI au evidenţiat utilizarea cu rea credinţă a acţiunilor la purtător şi nu mai permit societăţilor comerciale să opereze cu astfel de instrumente pe teritoriile lor. (…) Aceste acţiuni pot fi, de asemenea, utilizate, conform unor surse, pentru ascunderea proprietăţii în scopul optimizării fiscale.”

Conversia în acțiuni la purtător, cea mai nouă modă

în firmele PDL, cu Theodor Stolojan printre consultanți

Presa naţională a dezbătut subiectul conversiei acţiunilor din tip nominativ în tip „la purtător”, observând că tot mai mulţi lideri ai actualei puteri apelează la această manevră pentru a trece în anonimat acţionariatul firmelor. Astfel, ziarul „Bursa” notează cazul liderului PDL Sulfina Barbu. Publicaţia a dezvăluit că în anul 2009 „Sulfina Barbu, fostul ministru al mediului, şi Silvian Ionescu, fost comisar al Gărzii de Mediu, au decis să-şi transforme firma de consultanţă KVB Ecomomic SRL în SA, cu acţiuni la purtător. Firma celor doi politicieni PD-L a fost implicată, în ultimii doi ani, în două scandaluri de presă, după ce un cotidian central a dezvăluit că ar fi întocmit raportul de mediu pentru cartierul rezidenţial pe care controversatul afacerist Costică Constanda intenţiona să-l construiască în Parcul Bordei, dar şi că ar fi fost implicată într-un caz suspect de fraduare a unor fonduri europene (…) În ţara noastră, există câteva sute de societăţi care au optat pentru emiterea de «acţiuni la purtător ». În ultimii ani, potrivit datelor noastre, tot mai multe companii au ales să-şi transforme acţiunile nominale, în acţiuni la purtător”. Târgovişteanul Theodor Stolojan, bun prieten şi mentor politic al preşedintelui PDL şi al CJ Dâmboviţa, Florin Popescu, s-a aflat printre primii consultanţi ai unor firme care au ales conversia în acţiuni „la purtător”: „printre primele companii care au optat pentru această formă de organizare au fost unele firme ale grupului Tofan, unde actualul lider PD-L, Theodor Stolojan, a figurat drept consultant”, mai spune ziarul Bursa.

Dezvăluirile din „Jurnal de Dâmbovița” despre afacerile din familia PDL cu banii publici au declanșat valuri de intimidări, amenințări, insulte și agresiuni repetate ale jurnaliștilor ARTPRESS cu Poliția Locală: „La conferințele de presă chemăm pe cine dorim. Mă preocupă soarta voastră, a ta, a mamei tale și a tăticului tău, doamna Alina Mavrodin și domnul Teodor Vasiliu. Vă recomand să mergeți la un psiholog și un psihiatru, având în vedere stresul la care sunteți supuși” (10 sept. 2009 – declarația președintelui CJD, Florin Popescu, după o așa-zisă conferință de presă la sediul PDL, în care a interzis accesul jurnaliștilor ARTPRESS folosindu-se de Poliția Locală)

vă invităm să citiți și celelalte episoade ale anchetei:

POPESCU + PROCOR, PUTERI DEPLINE LA BANII PUBLICI

Afacerea PROCOR + Popescu = profit record în anul electoral 2009: 16,8 miliarde lei

Afacerile PROCOR, garantate de firmele familiei Popescu

Megaafacerea Popescu + PROCOR cu acțiuni la purtător