❚ Liderul filialei de la Bruxelles a social-democra�ilor români subliniaz� faptul c� apropierea de capitala european� este adev�ratul instrument pentru conectarea României la clubul UE ❚ „Lobby-ul de �ar� este foarte important la Bruxelles. Trebuie s� intr�m în acest malaxor de structur� european�, desigur cu bun sim�, �i s� avem oameni preg�ti�i, care �tiu s� discute” ❚ „Nu neag� nimeni c� sunt interese mari, c� tr�im în realitatea globaliz�rii. Dar atunci de ce nu juc�m �i noi cu interesele în alte ��ri?” ❚ „Ori trimitem oameni acolo �i avem informa�ii la prima mân�, ori st�m aici �i devenim ni�te frustra�i”

ANDREI VASILIU

interviu cu dr. Dan Luca,

președintele PSD Bruxelles

prima parte aici: „Trebuie s� preg�tim România pentru o normalitate european�”

„Sunt în jur de 100 de evenimente pe zi despre afacerile europene la Bruxelles.

Fiecare creeaz� posibilitatea de a face lobby”

Rep.: Exist� anumite instrumente pe care europarlamentarii le pot folosi. Unul dintre ele este lobby-ul, asupra c�ruia a�i insistat în editorialele dumneavoastr� publicate în „Jurnal de Dâmbovi�a”. De ce nu �tiu ale�ii români s� se foloseasc� atât de bine de instrumentul numit lobby? Îl folosesc doar pentru anumite interese personale?

- Lobby-ul este un instrument pe care to�i îl folosim, de când ne plas�m copilul la liceu, pân� când cump�r�m pâine de la cineva pe care-l cunoa�tem. Facem lobby, dar ne e fric� s� zicem în gura mare. Este o chestie natural�, care se întâmpl� în contextul anumitor legi. Iat� cum este în Bruxelles-ul european. Sunt 100.000 de oameni care lucreaz� în acea bul�, fiindc� sunt în Bruxelles, în capitala european�, în Belgia. 50.000 lucreaz� în institu�iile europene, restul, în jurul institu�iilor. �i când zic „în jurul”, nu m� refer doar la sectorul privat sau la societatea civil�. Sunt anumite reprezentan�e na�ionale, a�a cum e �i reprezentan�a permanent� a României pe lâng� Uniunea European�. Germania are acolo 200 de diploma�i, Fran�a – poate doar 150. Exist� deci aceste reprezentan�e na�ionale care fac lobby. Lobby-ul de �ar� este foarte important în acest mediu intercultural. Sunt în jur de 100 de evenimente pe zi despre afacerile europene la Bruxelles. Fiecare eveniment na�te o coali�ie, responsabilizeaz� �i creeaz� posbilitatea de a face lobby, direct sau indirect. Trebuie s� intr�m în acest malaxor de structur� european�, desigur cu bun sim�, �i s� avem oameni preg�ti�i, care �tiu s� discute. Trebuie s� vedem c� în România exist� o combina�ie între voin�a politic�, expertiza tehnic� �i deschiderea spre al�ii.

Rep.: Cum ne mai putem a�tepta s� în�eleag� cet��enii de rând care este rostul integr�rii României în Uniunea European�, dac� ale�ii nu le ofer� un model în acest sens?

- Noi suntem o na�ie de poe�i, a�a cum zice românul, ba chiar o na�ie de filosofi. Noi zicem c� dac� ar fi sau n-ar fi. Haide�i s� o lu�m concret. Suntem de aproape 7 ani în Uniunea European�. Dac� noi nu în�elegem �esutul european, fibra româneasc� nu va fi performant�. Nu neag� nimeni c� sunt interese mari, c� tr�im în realitatea globaliz�rii. Dar atunci de ce nu juc�m �i noi cu interesele în alte ��ri? Haide�i s� accept�m c� asta e realitatea �i s� înv���m s� bar�m interesele din afar�, când suntem bloca�i la nivel local �i na�ional. Haide�i s� avans�m brandul România, fiindc� suntem înc� privi�i ca o periferie de imperiu.

„Uniunea European� e mai mult decât un imperiu, e un club al solidarit�ții”

Rep.: Interesant, nu este prima oar� când se vorbe�te despre Uniunea European� ca despre un imperiu.

- Sigur, doar c� nu este precum Imperiul Sovietic. Am intrat de bun�voie, am organizat �i un referendum pe tema asta. Românii au beneficii, circul� liberi în spa�iul european �i lucreaz� în multe dintre ��rile europene. Sigur c� sunt �i nuan�e, anumite blocaje din partea unor ��ri, dar eu zic c� putem face mult mai multe în dimensiunea asta european�. Eu a� spune c� e mai mult decât un imperiu, e un club. Un club al solidarit��ii. Solidaritatea apare atunci când ai o problem�, iar noi avem probleme multe �i sectoriale. Dac� avem o problem� mare, trebuie s� o împachet�m frumos într-un proiect �i s� o discut�m cu partenerii no�tri din UE, fie la nivel bilateral, fie la nivel european. Sunt programe de ajutoare, programe de suport, programe opera�ional-sectoriale. Ceea ce ni se repro�eaz� e deschiderea. Noi trimitem o scrisoare, a�tept�m trei luni, ei r�spund în trei luni… Nu a�a se lucreaz� cu Bruxellesul. Trebuie s� fie un flux continuu de informa�ii, prin reprezentan�e.

Adev�ratele probleme sunt legate de comunicare,

dar mai ales de proximitate

Rep.: Adic� problemele se leag� în primul rând de comunicare?

- Da, îns� mai ales de proximitate. Spre exemplu, prorectorul de la Universitatea din Madrid, care are aproximativ 100.000 de studen�i, mi-a spus c� are în permanen�� 10 persoane la Bruxelles. Asta pentru c� deruleaz� programe de cercetare de aproximativ 100-200 de milioane de euro cu Comisia European�. Normal c� au oameni acolo, s� fac� proiecte, s� fac� lobby, s� discute �i s� reac�ioneze rapid, dac� mai trebuie documente. Trebuie ac�ionat repede. Repede! Nu s� st�m s� ne sune, s� ne trimit� pe fax. Ori trimitem oameni acolo �i avem informa�ii la prima mân�, ori st�m aici �i devenim ni�te frustra�i.