❚ „Dacă un agent de muncă temporară încheie un contract unde se stipulează că pentru fiecare lucrător adus primeşte lunar 2500-2800 de euro, contractul dintre lucrător şi agentul temporar de muncă nu prevede mai mult de 800-900 euro pe lună” ❚ „Cele mai multe semnale au fost trase din Germania” ❚ „Muncitorii trăiesc în nişte condiţii aproape ca de lagăr, sunt rupţi de civilizaţie, muncesc ore în şir în camere frigorifice la multe grade sub zero” ❚ „Germanii au văzut că asta este o formă de sclavie şi au fost foarte revoltaţi, mai ales când au aflat că la muncitori ajung foarte puţini bani” ❚ „Nu avem ce munci în România, ne ducem pentru 900 de euro chiar dacă intermediarul câştigă de două ori mai mult” ❚ „Oamenii acceptă aproape orice şi alimentează această mafie” ❚ „Foarte mulţi dâmboviţeni lucrează în industria cărnii din Germania şi sunt angajaţi printr-un agent temporar de muncă de pe raza judeţului, dar ştiu că mai există şi alţii în alte localităţi din ţară” ❚ „Statul român trebuie să-şi protejeze propriii cetăţeni” ❚ „Contractele ar trebui să fie publice pe site-ul Ministerului Muncii, pentru că sunt autorizaţi de minister” ❚ „Problema este şi lipsa unei reglementări legale din partea legiuitorului” ❚ „Observaţiile noastre au fost de a se limita comisionul la 20% pentru agentul de muncă temporară şi au fost trimise către toate ministerele, inclusiv către Ministerul Muncii”

Interviu cu Nicolae Dragodănescu, vicepreşedinte CNS Cartel Alfa Dâmboviţa

VIRGIL VOINESCU

Rep.: Zilele trecute ne-aţi vorbit pe scurt despre drama muncitorilor români plecaţi la muncă în străinătate. Daţi-ne mai multe detalii despre problemele cu care se confruntă ei în Diaspora.

- Această sclavie salarială a început odată cu modificarea Codului Muncii când în reglementarea făcută de „orânduirea” trecută s-a introdus acest agent de muncă temporară. Nu că ar fi o tragedie că avem intermediar pe piaţa forţei de muncă, e necesar, un angajator are nevoie. Necazul este că reglementarea este foarte sumară şi permite în momentul de faţă intermediarilor de forţă de muncă să-şi pună comisioanele cât vor. Un exemplu vă pot da din relaţia de muncă din Germania unde se duc foarte mulţi lucrători în industria cărnii. Dacă un agent de muncă temporară încheie un contract unde se stipulează că pentru fiecare lucrător adus primeşte lunar 2500-2800 de euro, contractul dintre lucrător şi agentul temporar de muncă nu prevede mai mult de 800-900 euro pe lună în condiţiile de muncă normale şi poate ajunge în jurul a 1000 de euro pe lună în condiţii de sclavie, adică lucrând suplimentar. Cele mai multe semnale au fost trase din Germania. La un moment dat, populaţia din Germania a fost foarte revoltată. I-au supărat în special românii care acceptă condiţiile ce le sunt oferite şi care de multe ori sau în toate cazurile sunt degradante.

Rep.: În ce sens?

- Trăiesc în nişte condiţii aproape ca de lagăr, la marginea oraşelor, în foste cămine de elevi dezafectate, cu nu ştiu câte paturi într-o singură cameră. Nu ştiu decât să se trezească dimineaţa să meargă la muncă şi să revină în locuinţa oferită de angajator. Sunt rupţi de civilizaţie. Nu ştiu decât muncă şi înapoi, după ce ore în şir muncesc în camere frigorifice la multe grade sub zero. Germanii au văzut că asta este o formă de sclavie şi au fost foarte revoltaţi, mai ales când au aflat că la muncitori ajung foarte puţini bani. Forţa de muncă locală primeşte un dumping din partea românilor care ajung acolo. Normal că un neamţ este revoltat când aude că un român se duce să lucreze pe 1000 euro în industria cărnii unde un cetăţean german ar câştiga 4-5 mii de euro pe lună. Sunt revoltaţi cu atât mai mult când află că sunt aduşi prin intermediari, pentru că le-au stricat piaţa de muncă.

Rep.: De ce credeţi că s-a ajuns aici?

- Problema este lipsa unei reglementări legale. Dacă s-ar fi venit cu o reglementare din partea legiuitorului prin care să se introducă o limită a comisionului pe care să-l furnizeze agentul de muncă ar fi fost ok. Dar în momentul de faţă muncitorii nici nu ştiu ce conţine respectivul contract. Îl semnează pe un colţ de masă, nu citeşte clauzele, bucuros că pleacă în Germania. Asta este societatea în care trăim. Nu avem ce munci în România, ne ducem pentru 900 de euro chiar dacă agentul intermediar câştigă de două ori mai mult. Este mai puţin important pentru om. Important este să se ducă în Germania, să trimită 300 de euro pe lună să-şi ţină familia. Aceasta este realitatea.

Rep.: Apropo de agenţii care intermediază forţă de muncă în Germania sau pe alte pieţe de muncă din străinătate, aţi auzit în ţară sau în judeţ, în afară de ceea ce există prin Agenţia de Muncă Naţională?

- În Dâmboviţa am auzit de un agent economic care trimite frecvent forţă de muncă în Germania. Nu cunosc amănunte, dar ştiu foarte bine că foarte mulţi dâmboviţeni lucrează în industria cărnii din Germania şi sunt angajaţi printr-un agent temporar de muncă de pe raza judeţului. Ştiu foarte bine lucrul acesta cum ştiu că mai există şi alţii în alte localităţi din ţară.

Rep.: Ce părere aveţi despre drama acestor muncitori traficaţi practic în străinătate, raportat la banii pe care îi primesc?

- Drama acestor oameni există şi cred că avem nevoie de o formă de control asupra dânşilor. Concret, ar fi nevoie ca prin voinţa legiuitorului să se stipuleze că agentul temporar de muncă nu poate să perceapă un comision mai mare de, să zicem, 20% din cât primeşte un salariat acolo. Atunci sigur lucrurile s-ar schimba. Agentul dacă ar şti că din 2000-3000 de euro cât primeşte acolo până la urmă nu poate să ia comision decât 200 sau 300 euro, categoric mai mulţi bani ar rămâne pentru salariatul român care va munci acolo. Însă nenorocirea societăţii în care trăim este că există atât de puţină ofertă de muncă, încât oamenii acceptă aproape orice, gândindu-se că în România nu ar putea câştiga niciodată 900 euro pe lună. Şi alimentează această mafie care profită de starea asta de fapt că are nevoie Germania, de exemplu, de forţă de muncă.

Rep.: În calitate de lider de sindicat, aţi semnalat vreodată această situaţie politicienilor din judeţ sau parlamentarilor. Ce v-au răspuns?

- Propunerea Cartel Alfa la nivel central este să rămână reglementarea, însă să fie puse nişte praguri, limite la comisioanele pe care le pot primi agenţii de muncă. Să nu mai existe secretizarea aceasta în spatele unui contract care trebuie să rămână confidenţial între agent şi cel care semnează. Statul român trebuie să-şi protejeze propriii cetăţeni. Ar trebui să fie publice contractele, să le găsim pe site-ul Ministerului Muncii, pentru că sunt autorizaţi de minister. Agenţii de muncă temporară fac nişte formalităţi speciale, sunt autorizaţi, după care fac această afacere. Este o afacere foarte bună pentru cel care are informaţia unde trebuie forţă de muncă şi cât s-ar putea câştiga din această afacere. Până la urmă, forţa de muncă a ajuns o marfă, iar cei care ştiu să vândă ieftin câştigă foarte mulţi bani. Este trist, dar acesta este adevărul. Cred că mai au ceva timp actuala clasă politică şi actualul guvern să dea dovadă că sunt de stânga şi să pună limitare la comisionul celor care practică această sclavie modernă cu trimisul la muncă în străinătate. Un partid politic de stânga trebuie să se aplece asupra lor. Măcar atunci când este la guvernare să dea dovadă că ajută.

Rep.: Pe subiectul sclaviei moderne, aţi discutat cu ministrul Muncii? Doamna Rovana Plumb este chiar deputat de Dâmboviţa. Ce răspuns aţi primit?

- Pentru prima dată ne-am întâlnit cu ministrul Muncii în luna noiembrie, înaintea alegerilor prezidenţiale. Singura discuţie a existat în cadrul comisiei de dialog social. Observaţiile noastre au fost de a se limita comisionul la 20% pentru agentul de muncă temporară. Acestea au fost transmise de la noi către Cartel Alfa Bucureşti şi trimise către toate ministerele, inclusiv către Ministerul Muncii.