ALINA MAVRODIN VASILIU

Votul de duminică a colorat harta României în roşu-albastru şi-un pic de verde în buricul ţării. Moldova, Dobrogea, Muntenia şi Oltenia l-au votat masiv pe Victor Ponta, în timp ce Banatul şi Ardealul par să-l vrea musai preşedinte pe Klaus Werner Iohannis. Când vorbesc despre Ardeal, iau în calcul şi voturile maghiarilor din Covasna şi Harghita, cele două fiefuri verzi ale UDMR.

Acestea, ca de obicei, sunt şi la guvernare, şi-n opoziţie. De astăzi, calculele politice şi politicianiste vor fi mai reci, mai dure şi mai antipatice ca oricând! Cei mai mulţi dintre analiştii, sociologii şi politologii cu ştate vechi în istoria democratică a alegerilor prezidenţiale din România se declară foarte rezervaţi în privinţa câştigătorului din 16 noiembrie. Asta deşi există un avantaj net al candidatului PSD-UNPRPC, Victor Ponta. Este însă evident că cele trei partide ale alianţei de stânga nu vor reuşi să-şi vadă candidatul instalat în funcţia de preşedinte al României dacă nu vor fi deschişi la colaborări.Vom vedea, de exemplu, în zilele următoare, dacă sugrumatul USL va da semne de viaţă şi-n practică, nu doar în declaraţii. Semnalul cel mai convingător în acest sens va fi dat de rezultatul negocierilor dintre echipele lui Victor Ponta şi Călin Popescu-Tăriceanu. În caz că orgoliile din Alianţa PSD-UNPR-PC vor cântări mai mult în decizia finală decât declaraţiile candidatului Victor Ponta despre necesitatea resuscitării USL-ului, care ar impune în fapt declararea de îndată a tandemului Ponta-Tăriceanu, nu este exclus să ne trezim cu Klaus Werner Iohannis preşedinte al României.

Dacă vorbim despre judeţul Dâmboviţa, asta ca să paştem iarba pe care o cunoaştem, putem spune că rezultatele scrutinului de duminică sunt bune, dar nu pe măsura aşteptărilor. Dacă e s-o spunem pe-aia adevărată, cred că şi liderii PSD sunt cam dezamăgiţi, chit că a câştigat Victor Ponta peste 50% în Dâmboviţa, având în vedere sumele uriaşe pe care Guvernul Ponta le-a alocat acestui judeţ. Ele au venit fie pentru investiţii într-o infrastructură bugetofagă, fie pentru a suporta din banii publici corecţiile de milioane de euro aplicate ca sancţiuni pentru ilegalităţile fostei administraţii PDL în gestionarea abuzivă a proiectelor europene. Cu toate acestea, pentru reprezentanţii fostei puteri, încolonaţi în spatele lui Klaus Werner Iohannis, Monica Macovei şi Elena Udrea, rezultatele votului nu au fost pe măsura jafului bugetar clientelar şi nici a corupţiei dovedite nu doar de presă, ci şi de organele abilitate. Or fi scorurile lui Victor Ponta mari şi pe alocuri foarte mari în Dâmboviţa, dar le găsesc surprinzător de mari şi pe ale celor care, în numele „dreptei”, doresc să revină la putere cu „al lor” Klaus Werner Iohannis.

Pe de altă parte, toată zbaterea asta ideologică, atât de falsă într-o ţară sufocată ani de-a rândul de corupţie patronată politic, nu putea să nu fie exploatată electoral. Astfel că DNA-ul, cu ale sale arestări spectaculoase, cu care a băgat mortu-n casele multor politicieni, a reuşit să deturneze campania prezidenţială de la rosturile ei democratice, transformând-o într-o vânătoare de vrăjitoare. Aşa că mulţi au făcut ciocu’ mic şi s-au târât când pe burtă, când pe spate prin tranşeele penale din ultima perioadă, speriaţi de-atâta „dreptate” şi „normalitate” năvălite peste ei ca un bumerang, pe filiera Justiţiei. Nu sunt puţini nici cei care au refuzat să mai iasă la vot după eşecul dubios al USL-ului regizat de Crin Antonescu.

Dezamăgirile sunt uriaşe şi în tabăra acelor gazetari care au suportat prigoana politică a ultimilor ani de pe urma anchetelor de presă şi a dezvăluirilor incendiare despre dosare grele de corupţie. Acestea au rămas neatinse de acelaşi DNA, altfel harnic cu adversarii politici ai autointitulatului protector al Justiţiei independente din Palatul Cotroceni, cu câteva excepţii care întăresc regula. Rezultatele votului însă nu lasă dubii în legătură cu succesul nesperat al strategiei electorale cu proptele penale de „reclădire a dreptei”, în ciuda votului masiv pentru candidatul stângii. Acesta nu este însă şi suficient pentru a-l declara de pe acum câştigător. Aşa că harta României, cea colorată în roşu, verde şi albastru duminică seara, ar putea arăta cu totul altfel peste două săptămâni. De soarta negocierilor, de calitatea dezbaterilor publice, dar şi de temperarea aroganţelor politice depinde succesul celui care îşi va pune harta în cui în biroul Pre- şedintelui României.

www.alinamavrodin.ro