❚ „Schola greaca et latina” îşi desfăşura cursurile în chiliile de la Mănăstirea Stelea, la jumătatea secolului al XVII-lea, în timpul domniei lui Matei Basarab ❚ În ceea ce priveşte mediul rural, învăţământul dâmboviţean este evidenţiat în documente începând din secolul al XVIII-lea

P.D.

Şcoala românească de toate gradele, de la ciclul preşcolar până la liceal a cunoscut, în evoluţia sa istorică, schimbări structurale, în funcţie de dezvoltarea economico- socială, instituţională, administrativă, culturală etc. În judeţul Dâmboviţa, în anul 1815, târgoviştenii au solicitat printr-o jalbă trimisă domnului Vodă Caragea redeschiderea unei şcoli anterioare care, nesusţinută material nici măcar de Casa Şcoalelor, şi-a întrerupt activitatea.

Domnul a cerut Mitropolitului, în acelaşi an, să facă „domnescul nostru pitac pentru şcoala din domnescul nostru oraş Târgovişte”. Învăţământul din mediul rural din judeţul Dâmboviţa este evidenţiat în documente încă din secolul al XVIII-lea. Una dintre referiri este la Şcoala de la Pătroaia, înfiinţată la 3 iunie 1746, dar şi la Şuţa Seacă sau Corne şti. Încă din anul 1831, Eforia Şcoalelor (înfiinţată prin Regulamentul Organic) a hotărât deschiderea la Târgovişte a unei şcoli în chiliile Mitropoliei.

Având în vedere necesitatea înfiinţării unei şcoli săteşti şi fiind lipsă de cadre didactice la nivel naţional, la Şcoala Naţională de la Târgovişte se pregăteau învăţători, sub îndrumarea lui Mihalache Drăghiceanu şi Ion Fusea. Privind învăţământul superior, dr. Nicolae Stoicescu, istoric, cercetător ştiinţific la Institutul de Istorie „N. Iorga” al Academiei Române, menţiona existenţa „Scholei greaca et latina”, prima din Ţara Românească, care funcţiona în chiliile de la Mănăstirea Stelea din Târgovişte, la jumătatea secolului al XVII-lea, în timpul domniei lui Matei Basarab.