Peste 2.200 de sedii cu probleme și imobile retrocedate

AGERPRES: Dotarea Poliției Române. Care este situația actuală?

Bogdan Despescu: Cred că, în ultimii ani, eforturile au fost considerabile. Cred că Poliția Română are la acest moment o dotare care să îi permită a gestiona evenimente importante, a gestiona situația operativă cu care ne confruntăm. De altfel, avem structuri cu dotare la nivel european, apreciată chiar de partenerii noștri cu care desfășurăm activități în cooperare. Avem laboratoare acreditate la nivel european, avem structuri care desfășoară activități specifice, poate mult mai bine decât alți colegi din zona Uniunii Europene, dar asta nu înseamnă că este totul foarte bine din punct de vedere al dotării. Sunt probleme. Sunt probleme din punct de vedere al spațiilor și mă refer aici atât în zona urbană, cât și în zona rurală. În zona urbană aș pleca de la București - avem secții de poliție unde au fost retrocedate imobilele. Chiar la acest moment sunt demersuri pentru a identifica un spațiu urgent pentru o secție de poliție din București (Secția 10 - n.r.) unde proprietarul nu a vrut să continue nici măcar cu titlu de închiriere și suntem nevoiți să identificăm un alt spațiu adecvat. Sunt probleme foarte mari și în zona rurală. Sunt peste 2.200 de imobile pe care le avem în administrare în zona rurală, unele dintre ele cu investiții în urmă cu foarte mulți ani. Anul acesta au fost investiții și lucrări de reabilitate în peste 25% din aceste imobile, dar e puțin ca și număr total. Sunt localități unde infrastructura comunității nu permite - și la acest moment mai sunt grupuri sanitare în zona din afara clădirii, aspect semnalat de organizațiile sindicale în spațiul public, aspect cunoscut de noi nu de ieri de azi. (...) Sunt situații pe care le cunosc foarte bine, am fost la conducerea a trei inspectorate județene. Cred că sunt și probleme în ceea ce privește parcul auto. Avem, pe de o parte, un deficit de aproape 38 - 40% din punct de vedere al numărului de auto, dar ce este mai important - din ce avem în funcțiune la acest moment 75% au peste cinci ani ca vechime. Cea mai mare problemă este tot în zona posturilor de poliție, unde parcul auto a fost realizat undeva în 2006 - 2007. Un autoturism folosit pe parcursul a zece ani are o modalitate de funcționare și ajunge spre momentul de casare. Anul acesta avem în derulare o achiziție și cred că, până la finalul anului, vor intra în parcul auto, în dotarea Poliției Române, peste 500 de autovehicule. Aproape 200 pentru zona de ordine publică, pentru Capitală și bineînțeles pentru inspectoratele de poliție județene, dar și pentru structurile operative. Parte din aceste autovehicule le achiziționăm cu finanțare externă, pe proiecte, cred că mai bine de jumătate. Noi avem, acum, peste 15 proiecte. Valoarea lor ca și beneficiu pentru Poliția Română este de peste 100 de milioane de lei.

AGERPRES: Aveți un orizont de timp în care se va ajunge la o dotare adecvată?

Bogdan Despescu: Înnoirea parcului auto nu s-a realizat numai în 2016. Anul trecut au fost peste 3.000 de autovehicule care au intrat în parcul Poliției Române. Cred că puțin probabil să se poată înnoi parcul auto într-un singur an. E nevoie de o perioadă de etapizare.

Proiecte noi - sistem de recunoaștere facială și „pistoale” radar

AGERPRES: Vorbeați de proiecte. Înțeleg că până la Crăciun trebuie implementat un sistem de recunoaștere facială.

Bogdan Despescu: Da, sunt mai multe proiecte în derulare și vreau să vă precizez că partea de suport a Poliției Române reprezintă circa 13% din totalul funcțiilor. A fost foarte solicitată anul acesta, atât din punct de vedere al reducerii deficitului de personal, dar și din punct de vedere al asigurării dotărilor. Pe lângă proiectele de care vă spuneam, într-adevăr avem o procedură pentru achiziția unui sistem în vederea recunoașterii faciale, pentru că până la acest moment nu aveam un sistem electronic, recunoașterea se realiza de către un specialist. Acest sistem va permite introducerea imaginilor video din anumite zone și pe baza datelor din soft, baza de date cu persoane aflată la dispoziție, poate să îi dea imediat, dacă se regăsește, cel din zona publică sau din zona unde avem o faptă penală comisă cu cel din sistemul informatic. E un proiect foarte important pentru noi, ne va permite o rapiditate a identificării unor persoane care sunt căutate. Mai sunt și alte proiecte. Avem un proiect de achiziție a unor complete de protecție pentru polițiști, peste 360. Dotarea va intra în zona forței de intervenție specială, acele structuri pe care publicul le cataloghează drept „mascați”. Forța de intervenție specială trebuie să fie dotată corespunzător, să îi asigurăm protecție pentru a nu fi într-un fel vătămată. Sunt veste antiglonț, cască de protecție și altele. Vorbim de ce se întâmplă în zona regională și zona internațională, dar cred că cel mai bun exemplu e ce s-a întâmplat în România în acest an. La Bistrița-Năsăud am avut un eveniment în care un polițist a fost împușcat în momentul în care s-a încercat, și s-a reușit până la urmă, prinderea unui infractor, a unui bărbat, care tâlhărise personalul din cadrul unei bănci. A fost un eveniment mediatizat la vremea respectivă. Ținem foarte mult la această protecție a personalului, pentru că de aici plecăm. Cea mai importantă resursă a Poliției Române este resursa umană, respectiv polițistul. Mai avem o procedură de achiziție a unor aparate de detectare a vitezei. Acele „pistoale”, în termen popular. Dacă până anul trecut am acționat cu radare pe mijloace auto, de anul trecut avem în dotare astfel de mijloace și vrem să dezvoltăm sistemul de detectare a vitezei, în toate județele, cu astfel de mijloace.

AGERPRES: Este o variantă mai bună?

Bogdan Despescu: Este mai eficientă. Aparatul radar avea nevoie să funcționeze la o anumită temperatură, asta înseamnă că habitaclul mașinii, autovehiculului respectiv, trebuia să îi asigure atât răcirea pe timpul verii, cât și încălzirea pe timpul iernii. Aparatele (noi - n.r.) sunt foarte ușor de folosit și nu țin de anumite condiții de temperatură sau de zona de poziționare.

AGERPRES: Aveți în vedere o modernizare și în ceea ce privește armamentul polițiștilor? Sunt încă foarte mulți care au în dotare pistolul „Carpați”.

Bogdan Despescu: Plecând de la evenimentele înregistrate în Europa, încă de la începutul anului am luat anumite măsuri, respectiv parte din pistoalele cu calibrul 9 mm aflate în dotarea poliției, care erau în zona structurilor de suport sau a unor polițiști care nu desfășoară efectiv activități în intervenție la fața locului, au fost retrase și alocate polițiștilor de la ordine publică și rutieră. Acum avem în derulare o procedură pentru achiziția a 2.000 de pistoale, tot calibrul 9 mm, pe care vrem să le direcționăm către acești polițiști care sunt primii la fața locului, care sunt permanent prezenți în stradă, în zonele aglomerate, acolo unde e nevoie de intervenții.

„România este o zonă sigură”

AGERPRES: Se mai poate vorbi despre mari grupări de criminalitate organizată?

Bogdan Despescu: În ultimii patru ani, criminalitatea la nivel național este pe un trend descrescător. Peste 14% mai puțin față de ce era acum patru ani. În acest an, la finele celor nouă luni, avem o reducere a criminalității de peste 6%, iar din totalul infracțiunilor, dacă ne referim la ce se întâmplă în perimetru stradal, reducerea este de 8%. La momentul 1 octombrie avem cel mai mic nivel al criminalității din ultimii nouă ani. S-a ajuns aici printr-un efort foarte important din partea Poliției Române, cu activități de prevenire, cu activități de menținere a ordinii publice și, bineînțeles, o combatere eficientă. Nu putem spune că totul este roz, nu putem spune că totul este perfect. Avem în lucru, la acest moment, peste un milion de dosare. Un milion de dosare penale la nivelul Poliției Române, un milion de dosare în care cel care reclamă dă sau nu date despre persoana care a comis infracțiuni. Și în momentul în care avem date despre o persoană, și în momentul în care nu avem date, activitatea este foarte importantă și se desfășoară într-un cadru procedural, pe etape, cu începerea urmăririi penale vizavi de faptă și numai atunci când sunt indicii pentru autor începem urmărirea penală față de persoană. Avem structuri din punct de vedere al încărcăturii cu procent diferit. Sunt polițiști care au peste 100 de dosare în lucru la acest moment. Nu sunt puține, sunt foarte multe ca și problematică, dar și ca volum de activități. Comparativ cu se întâmplă în celelalte state... Noi spunem că suntem sub multe dintre statele europene. Dacă e să ne referim la furturi, într-o statistică Eurostat suntem pe locul 25 din 36. (...) 35% din criminalitatea din România o reprezintă furturile. Cele mai multe ca și număr de sesizări se referă la furturi. Avem și proceduri diferite din punct de vedere al înregistrării, pentru că, după 1 februarie 2014, odată cu intrarea în vigoare a Codului penal și Codului de procedură penală, tot ce înseamnă sesizare, chiar dacă este prin 112 (...) se înregistrează ca dosar penal. Asta a însemnat un volum mai mare de muncă după 1 februarie 2014, asta înseamnă că în fiecare dosar trebuie desfășurate activitățile prevăzute de lege, ele trebuie prezentate procurorului, care dă o soluție. Chiar dacă partea vătămată nu depune plângere prealabilă. Legea nu distinge. (...) Suntem obligați să derulăm procedura și numai procurorul este cel care poate dispune în astfel de situații. Toate aceste dosare penale sunt gestionate de către polițiștii cu aviz de poliție judiciară, sub coordonarea procurorului. Nimic nu se realizează fără ca procurorul să cunoască. În maxim cinci zile de la momentul sesizării unei fapte de natură penală este obligatoriu a se atribui număr unic. Procurorul este cel care dispune cu privire la activitățile următoare și periodic se fac analize cu privire la stadiul acestor dosare. Aș vrea să mă fac foarte bine înțeles vizavi de aceste dosare penale, pentru că este un volum foarte important, nu este o chestiune care să țină numai de polițist, care să țină numai de relaționarea cu partea vătămată. Este un mecanism care ține și de alte autorități, din punct de vedere al realizării unei expertize, de serviciul de medicină legală sau foarte mulți alți actori care contribuie la sistemul judiciar. Cine crede că dacă dosarul penal rămâne o perioadă mai mare la poliție în lucru înseamnă că nu se soluționează altfel decât legal... Nu înseamnă că cel care a comis infracțiunea nu va fi pedepsit. Tragerea la răspundere penală se va realiza. Ne-am dori cu toții și îmi doresc și eu ca ritmul de soluționare să fie unul mai mare, să avem un grad de operativitate mult mai bun decât este acum, dar cred că numărul de polițiști încadrați, dotarea existentă, modul de relaționare cu toate celelalte organisme este eficient pentru acest moment. Cred că sunt eforturi foarte mari din partea unor colegi de-ai mei ca situația să fie ținută sub control. România este o zonă sigură, România nu a avut evenimente deosebite, chiar dacă vă spuneam că avem un deficit de personal, chiar dacă vă spuneam de dotare că este, în anumite zone, mai puțin bună decât în alte state, noi nu avem evenimente pentru că am gestionat foarte bine situația din punct de vedere preventiv- combativ. Cu toții vedem zilnic, am văzut în foarte multe perioade, acțiuni ale poliției, prezența unui element polițienesc activ în zonele aglomerate, acolo unde se pot înregistra evenimente. Vizavi de grupări infracționale, am asistat cu toții la o prezentare în spațiul public și putem afirma că ele nu mai sunt active. Acele grupări prezentate în spațiul public au fost documentate, au fost lucrate și față de ele s-au dispus măsuri de condamnare. Asta nu înseamnă că, la acest moment, Poliția Română nu desfășoară activități. Avem în documentare un număr important de grupări care sunt atât în zona de criminalitate organizată la care faceți referire, dar și în zona de poliție judiciară. Vă asigur că pentru fiecare este stabilit un grup de lucru, polițiști care desfășoară activități sub coordonarea procurorului.

AGERPRES: Traficul de droguri. Este România o țară de tranzit sau un punct de desfacere?

Bogdan Despescu: Numărul de dosare penale instrumentat în acest an și în anul 2015 nu arată că este o diferență foarte mare ca și consum. România este situată într-o poziție care poate fi considerată ca o țară de tranzit. Cred că aici cel mai bun exemplu este ce am gestionat timp de șapte luni. Acel caz când colegii mei au scos din piață, au oprit din tranzitul către zona vestică a Europei o cantitate importantă de droguri, respectiv ce a fost în portul Constanța, acele 2,6 tone de cocaină care veneau de undeva din America de Sud... Eu cred că atenția noastră se direcționează cu foarte multă intensitate pe zona de combatere a traficului de droguri. În domeniul crimei organizate, o problematică apărută cu mai multă intensitate în comunitate se referă la criminalitatea informatică. Problematica este mult mai importantă în acest domeniu, motiv pentru care am intensificat activitățile pe această linie. Sunt infracțiuni care se comit din România în alte țări, din alte țări către România. Cred că dezvoltarea sistemului informativ ne obligă să acordăm o atenție mult mai intensă pe domeniul acesta al criminalității informatice.

AGERPRES: Este în acest moment Poliția Română pregătită să facă față acestui gen de infracțiuni?

Bogdan Despescu: Avem polițiști foarte bine pregătiți în acest domeniu. De altfel, cazurile instrumentate sunt relevante. Avem o cooperare foarte bună și cu alți parteneri, chiar cu Statele Unite. Am fost la New York și am primit mulțumiri și aprecieri pentru modul în care colegii mei au sprijinit autoritățile din New York în gestionarea unor astfel de cazuri. Dacă e să fac referire la cooperare, cred că Poliția Română are o recunoaștere internațională și cooperarea este de la excelent în sus. Avem peste 120 de polițiști în peste 20 de state în misiuni operative sau în misiuni de pace. Nu mai departe de câteva luni în urmă au fost colegi de-ai mei în Franța, unde și-au îndeplinit cu succes misiunea, au fost apreciați de partenerii noștri. Aproape zilnic sunt activități pe domeniul cooperării polițienești. Infractorul nu are granițe, el circulă într-un mod liber și atunci foarte multe activități la acest moment se desfășoară în parteneriat cu autorități similare din alte state.

AGERPRES: Ce faceți în cazul cetățenilor români urmăriți, care se află pe teritoriul altor state, unii dintre aceștia persoane foarte cunoscute?

Bogdan Despescu: Există o procedură în acest domeniu. După punerea în urmărire la nivel național, următoarea etapă este punerea în urmărire la nivel internațional. Există un schimb de date și informații, în funcție de fiecare caz în parte, cu un stat sau mai multe state. Pa baza activităților stabilim despre o anumită persoană că se deplasează sau este prezentă, localizată într-un anumit stat. Schimbul de date este foarte rapid. Am avut ca și rezultate confirmări rapide că aceste persoane au fost prinse și se află în custodia statului respectiv. Vă asigur că despre foarte multe persoane, unele dintre ele vehiculate în spațiul public, plecate în zonele externe am transmis date, foarte multe fiind localizate. Nu de fiecare dată avem un timp relativ scurt de a-l și repatria, de a-l și extrăda, aici fiind o procedură judiciară ce ține și de acordul de extrădare și de alți factori.

AGERPRES: Din punctul dumneavoastră de vedere, mai devreme sau mai târziu, va fi adus acasă?

Bogdan Despescu: Cu siguranță va fi adus acasă sau va fi extrădat. Pentru că despre foarte mulți din cei care sunt în urmărire internațională avem date că se află într-o anumită zonă și avem confirmarea că persoana se află în custodie sau se află în monitorizare.

AGERPRES: Ați vorbit despre cooperarea internațională. Este România pregătită pentru intrarea în Schengen?

Bogdan Despescu: Eu cred că nu numai Poliția Română este pregătită pentru aderarea la Schengen, ci și celelalte autorități. La nivelul fiecărei unități teritoriale, polițiștii au fost pregătiți din punct de vedere al modului de acțiune și s-a asigurat dotarea. Spun în cunoștință de cauză: nu există post de poliție din România care să nu fie conectat în sistemul informatic Schengen, nu există structură de poliție teritorială sau polițist operativ care să nu poată accesa acest sistem informatic și să existe un schimb cu ceilalți parteneri. Cred că Poliția Română este mai mult decât pregătită. Lucrează ca și celelalte state din spațiul Schengen, lucru ce poate fi confirmat de partenerii noștri, de structurile de poliție similare cu care colaborăm. România este pregătită și acționează ca și un stat membru Schengen.

(va urma)

AGERPRES