VIOLETA STANCIU

Astfel poate fi privită, deci, într-o cheie esenţializatoare, conferinţa cu genericul „Cei 33 de domnitori feudali valahi” (controversabil, de altminteri), care a avut loc, sâmbătă, 15 iunie a.c., la Muzeul tiparului şi cărţii vechi româneşti din Complexul Naţional Muzeal Curta Domnească din Târgovişte, sub auspiciile Primăriei şi Consiliului Local al municipiului Târgovişte, în contextul desfăşurării Festivalului Medieval. De fapt, această conferinţă a fost o dezbatere de mult aşteptată, ştiut fiind faptul că, de vreo patru decenii, în lumea târgovi şteană a cercetătorilor istoriei politice şi istoriei culturale a fostei Cetăţi de Scaun a ţării Româneşti, există un polemos, justificabil am putea zice, în privinţa numărului de domnitori care au stat pe tronul acestei ţări din oraşul străjuit de Turnul Chindia. Dacă în urmă cu peste patruzeci de ani cineva a stabilit, printr-o cercetare superficială, că numai 33 de voievozi ar fi condus destinele ţării Româneşti de la Curtea Domnească din Târgovişte, între timp au apărut nedumeriri fireşti, adică: doar atâţi voievozi au rezidat aici în cele trei secole şi jumătate cât oraşul a fost capitală a ţării Româneşti? Astfel, prof. honor. univ.dr. George Coandă, în comunicarea „Dincolo de controversă: domnitorii reali de la Târgovişte ai ţării Româneşti”, i-a revenit sarcina de a corecta eroarea. Printr-un studiu bine documentat, a demonstrat că pe tronul de la Târgovişte al ţării Româneşti au şezut 45 de voievozi, ceea ce ar trebui să ducă, de bună seamă, la revizuirea „listei voievodale” şi la trezirea unui sentiment de mândrie în sufletul târgovi ştenilor. Au reţinut atenţia numerosului public prezent la dezbatere: mesajul transmis de I.P.S. dr. Nifon, Arhiepiscop şi Mitropolit al Târgoviştei, prin intermediul pc.pr.dr. Robert Marian Puiescu, consilier arhiepiscopal, şi comunicările care au vizat activitatea ctitorilor, dar şi lupta pentru neatârnare a unor voievozi de Târgovişte. Fiind ilustrative pentru tema dezbaterii, le amintim: „Credinţa strămoşească – fundament al operei culturale a voievozilor munteni” (Î.P.S. prof.univ.dr. Nifon Mihăiţă), „Rolul mitropoliţilor munteni în îndrumarea spirituală a voievozilor munteni” (pr.dr. Ionuţ Ghibanu), „Economic şi politic în istoria medievală a oraşului Târgovişte” (dr. Florin Gabriel Petrică), „Repere urbanistice târgoviştene în epoca medievală” (arh. Emil Stănescu), „Arhitectura voievodală de la Târgovişte” (arh. Corneliu Ionescu), „Petru Cercel – renascentistul românesc, creatorul curţii literare şi artistice de la Târgovişte” (prof. George Toma Veseliu), „Moştenirea politică a voievodului Mihai Viteazul” (prof. Dr. Gabriela Istrate), „Şcolile de înaltă învăţătură din perioada lui Matei Basarab” (prof. Mihai Stan), „Aspecte militare ale domniei lui Constantin Brâncoveanu” (col. Gheorghe Şerban), „Scurta domnie a destinatarului învăţăturilor lui Neagoe Basarab” (prof. dr. Alexandru V. Ştefănescu), „Drumurile capului voievodului unificator” (prof. dr. Cornel Mărculescu). Moderator al dezbaterii a fost jr. Alice Stana, şeful Biroului „Protejarea patrimoniului cultural şi dezvoltării turistice” din cadrul Primăriei municipiului Târgovişte. Formaţia de dansuri şi grupul de flautişti (profesori îndrumători, Oana Iordache şi Maria Vârjoche) de la Palatul Copiilor din Târgovişte au oferit, în pauza conferinţei, un spectacol coregrafic-muzical primit cu aplauze bine meritate. Comunicările acestei binevenite conferinţă-dezbatere vor fi publicate într-un volum antologic care va fi lansat cu prilejul manifestărilor Zilei Târgoviştei de la începutul lunii septembrie din acest an.