Teme principale
- Actualitati
- Anchete
- Interviuri
- Vox populi
- Politic
- Social
- Economic
- Cultura.Invatamant
- Caleidoscop national
- Panoramic sportiv
- Divertisment
- TV ARTPRESS
Prima paginĂŁ (PDF)
Newsletter
Aboneaza-te pentru a primi buletinul de stiri prin email
05.04.2024 00:20
Editorial
Ok, suntem în Schengen...

...cu un picior în aer și cu celălalt la apă, dar până când fi-vom cu ambele pe pământ, adică întru totul în mult-râvnitul spațiu de liberă circulație, „hai-hui” prin Europa. Am spus mult râvnitul? Așa am tot râvnit, cu o ardoare nesfârșită, să ne fie deschisă poarta UE prin care, de la un moment dat, la cântecul amăgitor de sirene al stăpânilor de plantații din fascinantul Occident, mase de români au luat-o la fugă. Au sperat s-o ducă tot într-o fericire.
Și de la un alt moment dat, și noi, cei rămași acasă, și cei din noile Românii din cizma italică, și din țara lui Don Quihote, și din Hexagonul galic, și din ploioasa insulă a lui Shakespeare, etc, am simțit cum o imensă dezamăgire ne cuprinde precum amarul din gură. Mulți români se vor acasă, dar patria a devenit o mamă vitregă din pricina idioților utili care au guvernat-o și au adus-o la sapă de lemn. Iar cei de-am rămas pe meleagul strămoșesc, vedem/simțim cum Înalta Poartă de la Bruxelles/Strasbourg ne tot ordonă (cică… ne recomandă) să facem pe placul/interesul altora.
Ok! Iată că, din miezul de noapte dintre 31 martie, la o zi de 1 aprilie (atenție maximă la păcălelilor!) circulăm deocamdată pe calea aerului și pe calea mării, liberi ca pasărea cerului și ca peștii în valuri, în Europa schengenizată, românii exultând până la proba contrarie. Căci, niște riscuri există – și, sincer, m-aș bucura să nu fie astfel – și anume o anumită invazie migraționistă fără opreliște, pătrunderea masivă a „morții albe”, deșertificarea de români a României.
Așa că eu sunt circumspect, manifestându-mi o satisfacție temperată. Și mi-e teamă să nu simțim o dramatică dezamăgire și pe „Calea Schengen”. Până una-alta, cum se zice, o făcurăm și pe asta, și tot cum se zice, om trăi și om vedea. Nu știu cât este o victorie, că deocamdată, suntem cu un picior în aer și cu celălalt la apă, dar mă rog, ni s-a dat și nouă o bucurie europeană.
(va urma)
George Coandă
Comentarii
sau
AdaugĂŁ comentariul tĂŁu daca nu ai cont facebook
Din aceeaÂși categorie
Alegerile primare europene și dezbaterile Spitzenkandidat în 2024 (II)Alegerile primare europene și dezbaterile Spitzenkandidat în 2024 (I)
România, amenințată, cu armata... dezarmată
Jurnal de război: Al doilea Kursk (II)
Jurnal de război: Al doilea Kursk (I)
S-a întâmplat acum 80 de ani (II)
S-a întâmplat acum 80 de ani (I)
Nu știu cât de penibil sunt!
Dezinfecție totală în sistemul medical românesc!
Simpatie pentru limba rusă în Armenia
Posta redactiei: fii jurnalist !
Fii jurnalist, introdu propriile tale stiri, fotografii, scrisori deschise, sesizari in sectiunea dedicata postei redactiei.
Ce anume iti poate strica fosa septica ecologica
