❚ Ei spun că firmele procesatoare oferă preţuri derizorii pe litrul de lapte, iar Uniunea Europeană nu mai acceptă laptele muls manual, ci îi obligă să investească în maşini moderne, cu preţuri de mii de euro, imposibil de suportat ❚ În aceste condiţii, de mai mulţi ani, ei au ales să nu mai ofere laptele la procesat, hrănesc viţeii cu lapte şi îi sacrifică de Paşti, fiind, susţin ei, mult mai câştigaţi ❚ „Este bătaie de joc!”, reclamă crescătorii de animale din judeţ, Dâmboviţa nefiind un caz singular, din ce în ce mai mulţi ţărani români preferând să hrănească animalele din gospodării cu lapte, asta în timp ce rafturile supermarketurilor se umplu cu lapte de peste graniţe

CORVIN DUMITRICĂ

Crescătorii de vaci din Dâmboviţa reclamă faptul că laptele de vacă a ajuns să nu mai valoreze mai nimic, chiar dacă acesta este natural şi foarte bun. Ei susţin că vând laptele la companiile procesatoare, dar obţin foarte puţin pe litru, în condiţiile în care acesta a ajuns să fie mai puţin valoros ca preţ şi decât apa. Ajunşi într-o asemenea situaţie, din ce în ce mai mulţi dintre micii fermieri sunt nemulţumiţi, aleg să nu mai vândă laptele şi lasă viţeii să sugă şi câte cinci litri. Alţii preferă să vândă prin sat sau chiar la oraş laptele decât să mai piardă timpul şi banii pe la firmele care recoltează acest produs în vederea industrializării.

„Ani întregi am muncit degeaba. Laptele este plătit foarte prost”

Crescătorii dâmboviţeni au mai remarcat şi faptul că laptele nu mai este atât de căutat de producătorii de lactate, un motiv invocat de aceştia fiind cel potrivit căruia micii fermieri nu au investit mai nimic în modernizări şi în continuare mulg manual animalele. Însă ţăranii completează şi spun că nici efectivele de animale nu mai sunt ce erau odată, în Dâmboviţa ele sunt mai puţin de jumătate faţă de cât erau acum 15 ani.

● „Este al doilea an când procedam aşa. Decât să vindem laptele firmelor de procesare cu 50-60 de bani/l mai bine creştem viţeii şi-i vindem la Paşti”.

● „Este mult mai rentabil să lăsăm viţeii să sugă decât să ducem laptele la firmele de procesare. Este plătit foarte prost. Reprezentanţii acestor firme de procesare a laptelui vor să câştige doar ei. Noi muncim şi nu ne alegem cu nimic. Mai bine lăsăm viţeii să mănânce tot laptele, cresc mult mai bine şi de Paşti îi sacrificăm. Suntem mult mai câştigaţi”.

● „Nu se merită să mai dăm laptele către firmele de procesare pentru că este plătit foarte prost. Este mai ieftin decât o sticlă cu apă. Nu se poate aşa ceva. Bătaie de joc!”

● „Ani întregi am muncit degeaba. Nu reuşeam nici măcar să acoperim cheltuielile. Laptele este plătit foarte prost. Mai bine las viţeii să-l consume tot”.

Situaţia nu este singulară în Dâmboviţa, ci în toată ţara s-au semnalat asemenea cazuri, din ce în ce mai dese, ţăranii hrănindu-şi chiar şi celelalte animale din gospodării cu laptele de vacă. Ei spun la unison că nu sunt dispuşi să dea laptele pe sume derizorii, chiar dacă acesta le este luat de la poartă. De exemplu, în judeţul Gorj, micii fermieri amestecă laptele cu tărâţe şi hrănesc porcii. Dacă fermele zootehnice au reuşit să achiziţioneze utilaje moderne, fie prin forţe proprii, fie prin proiecte cu finanţare europeană, ţăranii care cresc animale doar pentru consumul propriu nu sunt dispuşi să se asocieze pentru a-şi vinde laptele la firmele de procesare şi nici să investească sume în aparatură modernă de muls, sume care de cele mai multe ori le depăşesc de câteva ori bugetele.

De câţiva ani, Uniunea Europeană cere micilor crescători să nu mai mulgă vacile manual şi să-şi cumpere aparate de muls. Cum aceste instalaţii nu se găsesc sub suma de 3000 de euro, puţini dintre crescătorii de animale îşi permit să le cumpere. Deci de la normele UE la realitatea din mediul rural românesc este cale lungă.