ALINA MAVRODIN VASILIU

www.alinamavrodin.ro

Primim la redacţie sesizări de te iau durerile de cap. Şi nici că-ţi mai trec. Una dintre ele, caldă cum s-ar spune, este despre „ţapinarii moderni care revoluţionează DEX-ul”. Am citat titlul integral. Cuprinsul însă îl rezum, ca să vă faceţi şi dumneavoastră o idee despre jaful ca-n codru pe care înţeleg că nu se grăbeşte nimeni să-l oprească. Deşi e la drumul mare!

Cum investigaţia jurnalistică s-ar putea întinde pe o perioadă îndelungată, nu putem să divulgăm deocamdată identitatea „ţapinarilor”. Asta nu înseamnă că ei nu sunt cunoscuţi ca nişte cai breji atât printre pădurarii cinstiţi, cât şi prin birourile organelor abilitate întru stârpirea hoţiilor.

Din păcate înţelegem că-s prea mari cârdăşiile care-i protejează pe criminalii pădurii de braţul lung al legii. Ăsta, se pare, e mai scurt decât al cozilor de topor care-şi fac de cap prin diferite ocoale silvice şi îşi pun aurul verde la propria butonieră. Judeţul Dâmboviţa are şi el exemplele sale. Dacă s-ar confirma fie şi jumătate din acuzaţiile cuprinse în sesizările primite la redacţie, afacerea poate fi tranşată, fără tăgadă, ca una de tip criminal.

Tocmai de aceea ar trebui să nu ne lase indiferente „securile” care-şi fac propria lege, inclusiv în zonele montane dâmboviţene. Cei care ne-au semnalat fenomenul sub pseudonimul „Hoţia pădurilor” par să deţină informaţii preţioase pentru organele abilitate ale statului şi le recomand ca sesizările lor să nu se fi oprit doar la presă.

Ei zic aşa: „după ce în cursul anului 2013, la nivelul judeţului Argeş au fost declanşate ample controale vizând exploatările ilegale de material lemnos, doi «ţapinari» (n. red. – cu nume şi prenume) şi-au transferat securile în zona montană a judeţului Dâmboviţa, mai precis în arealul Parcului Naţional Bucegi şi în zona de protecţie a acestuia – localităţile Moroeni şi Runcu”.

Interesant, nu? Apoi suntem asiguraţi că „transhumanţa” n-ar fi fost posibilă fără complicitatea celor plătiţi de statul român să păzească PĂDUREA. Asta n-ar mai fi o noutate, dar o consemnăm totuşi.

În acest sens ne este indicat drept cap al răutăţilor un anumit domn „sever” de prin Ploieşti, cu accent pe primul „e”. Împricinatul cică ar dispune după bunul plac de „mijloacele legale” prin care avizează, în dispreţul regimului silvic, exploatarea de material lemnos de pe sute de ha, dezgolind munţii de tezaurul lor silvic, cu o frenezie greu de oprit.

De vină ar fi doar dorinţa de îmbogăţire rapidă a grupării cu pricina, chestie care n-ar putea avea succes de nu s-ar bucura şi de cârdăşii cu diverşi „oameni ai legii”. Povestea capătă şi accente comice când aflăm că ţapinarului modern într-ale tehnicilor de jefuire a pădurilor dâmboviţene i se mai spune şi „Dorinel-Făt-Frumos” pentru că taie într-un an cât alţii în zece.

Performanţele toporului său cică ar fi impresionat până la lacrimi nişte doamne sensibile la astfel de poveşti care le-au legănat, ani de-a rândul, somnul raţiunii prin ministere. Între timp, hărnicia „ţapinarilor moderni” a pus la pământ codrii verzi de nu-i mai vezi.

Fierăstraiele lor protejate la nivel înalt au pricinuit pagube uriaşe fondului forestier, chestie pe care o pricepe şi-un copil, şi au afectat iremediabil echilibrul ecologic, lucru pe care nu vor să-l priceapă cei care-i lasă pe ţapinarii criminali să-şi facă de cap.

P.S. Dacă Direcţia Silvică Dâmboviţa, Prefectura şi Poliţia n-au primit această sesizare de la „Hoţia Pădurii”, uite că le dau gratis pontul ăsta, că nici eu n-am dat bani pe el! Până la urmă dar din dar se face raiul şi mână de la mână poate că putem opri iadul pus la cale de ţapinarii criminali.

 www.alinamavrodin.ro