❚ Cea mai mare bătaie de cap, cu consum de timp şi cheltuieli semnificative, o dau proiectele prin Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR) ❚ După ce o primărie cheltuieşte bani cu firmele de consultanţă, de proiectare, de cadastru şi de studiu geotehnic, se poate trezi cu răspunsul sec: proiectul este eligibil, dar nu este finanţabil ❚ Acest „mecanism” greoi şi păgubos până la un punct a fost explicat de primarul comunei Braniştea, Marian Ţachianu, „păţit” cu un proiect pentru modernizarea unor drumuri de exploatare, în valoare de un milion de euro

ANA MARIA POPESCU

Primarii din judeţul Dâmboviţa se plâng de „aventura” costisitoare prin care trebuie să treacă pentru a depune un proiect la Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR), pentru ca la final să primească un răspuns nefavorabil care îi dă peste cap din punct de vedere administrativ. Recent, primarul comunei Braniştea, Marian Ţachianu, a povestit în cadrul unei conferinţe de presă cât de mult „pătimeşte” un edil în încercarea de a obţine fonduri externe pentru a dezvolta localitatea pe care o gospodăreşte. Potrivit primarului de la Braniştea, până să ajungi în punctul de a depune un proiect la AFIR trebuie să plăteşti pentru tot felul de documentaţii pe care le pot întocmi numai firme autorizate de consultanţă şi de proiectare, se cheltuiesc sume importante de bani, mai ales pentru o administraţie locală cu un buget limitat, iar după ce zici că ai trecut hopul cu depunerea proiectului, la final primeşti o comunicare potrivit căreia proiectul este bun, eligibil, dar nu poate fi finanţat din lipsă de fonduri. Astfel că primarii cheltuiesc banii, trăiesc o vreme cu speranţa că proiectul va primi finanţare, iar la final se trezesc cu „visul” năruit şi în imposibilitatea de a mai putea recupera ceva din sumele pe care le-au investit în realizarea documentaţiilor. Se pare că procedurile sunt mai simple în ceea ce priveşte accesarea banilor guvernamentali, pe Ordonanţa 28, nu se cheltuiesc bani înainte să afli dacă ai sau nu şanse să primeşti finanţare, dar din păcate şi aici bugetul este limitat şi nu pot fi „onorate” toate solicitările administraţiilor publice locale. Primarul de la Braniştea speră ca procedurile pentru accesarea fondurilor europene să fie schimbate, ba chiar edilul a solicitat parlamentarilor şi nu numai să aprofundeze această problemă.

„Nu mi se pare corect să facem nişte proceduri care să implice cheltuirea unor bani care nu se regăsesc practic nicăieri”

„Aşteptăm cu nerăbdare, toţi primarii, să vedem care dintre solicitările noastre către Ministerul Dezvoltării privind investiţiile la nivel local vor fi aprobate, finanţate. Vreau însă să abordez un subiect legat de aceste investiţii şi în general despre procedurile de accesare a fondurilor europene pe anumite sectoare şi aici în mod special vreau să vorbesc despre investiţiile pe AFIR. Am mai discutat aceste probleme şi cu alţi colegi, chiar şi cu conducerea AFIR-ului... În comparaţie cu Ordonanţa de Urgenţă 28, unde lucrurile sunt destul de simple în ceea ce priveşte depunerea solicitărilor pentru investiţii, şi mă refer aici la faptul că depunem nişte solicitări bazate pe dorinţa de a face investiţii în localităţile noastre, nişte solicitări care cuprind practic valoarea investiţiei calculată într-un mod rezonabil aşteptând după aceea să se pronunţe Ministerul asupra acestor solicitări, dacă sunt oportune, dacă sunt finanţabile, urmând să se dea un Ordin al ministrului, după care într-un anumit termen, de regulă 5-6 luni, suntem obligaţi să depunem studiul de fezabilitate, toate documentele necesare accesării acestor bani pentru investiţiile respective, lucru care mi se pare destul de corect şi de bine gândit. La AFIR, comparativ cu ceea ce am spus până acum legat de OG 28, trebuie să depunem nişte proiecte ample, trebuie să angajăm o firmă de consultanţă, o firmă de proiectare, să plătim nişte sume pentru că nimeni nu lucrează chiar degeaba, sunt firme de consultanţă care îşi oferă serviciile cu plata după ce proiectul devine eligibil şi finanţabil, dar cele mai multe firme de proiectare, şi pe bună dreptate, nu vor să lucreze chiar degeaba şi cer totuşi o cotă parte din munca pe care au depus-o, pentru un studiu de fezabilitate care costă 30.000-40.000 lei se plăteşte în jur de 50% din valoarea acestuia. Trebuie să plătim şi firmele de cadastru, trebuie să plătim şi firmele de studiu geotehnic... Şi după ce facem toate lucrurile astea, ne trezim că proiectul este eligibil, dar nu este finanţabil. Eu am depus un proiect pentru modernizarea unor drumuri de exploatare în valoare de un milion de euro şi aproape imediat supă ce l-am depus am aflat că aceste proiecte nu vor fi finanţate pentru că nu sunt bani, la nivel de ţară s-au alocat decât 30 de milioane de euro care vor ajunge practic aproximativ pentru 30 de proiecte, iar la nivel de ţară s-au depus în jur de 128 de proiecte care au un punctaj de 100 de puncte. Legat de acest aspect, nu mi se pare deloc bine, nu cred că nu se poate proceda altfel, să depunem pur şi simplu o solicitare pentru investiţiile pe care vrem să le derulăm pe fonduri europene şi în urma clasamentului, punctajului care se stabileşte, să aflăm dacă aceste proiecte vor fi finanţate sau nu. A face un proiect care este eligibil şi a ne trezi după aceea că nu este finanţabil în condiţiile în care UAT-ul respectiv cheltuieşte cel puţin 20.000-30.000 de lei pentru a depune un astfel de proiect nu mi se pare deloc ok. Nu mi se pare corect să facem nişte proceduri care să implice cheltuirea unor bani care nu se regăsesc practic nicăieri”, a declarat primarul comunei Braniştea, Marian Ţachianu.