30.06.2017 00:25
"Coșmarul" birocratic al accesării fondurilor europene
Galerie foto
❚ Cea mai mare bătaie de cap, cu consum de timp și cheltuieli semnificative, o dau proiectele prin Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) ❚ După ce o primărie cheltuiește bani cu firmele de consultanță, de proiectare, de cadastru și de studiu geotehnic, se poate trezi cu răspunsul sec: proiectul este eligibil, dar nu este finanțabil ❚ Acest „mecanism” greoi și păgubos până la un punct a fost explicat de primarul comunei Braniștea, Marian Țachianu, „pățit” cu un proiect pentru modernizarea unor drumuri de exploatare, în valoare de un milion de euro
ANA MARIA POPESCU
Primarii din județul Dâmbovița se plâng de „aventura” costisitoare prin care trebuie să treacă pentru a depune un proiect la Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR), pentru ca la final să primească un răspuns nefavorabil care îi dă peste cap din punct de vedere administrativ. Recent, primarul comunei Braniștea, Marian Țachianu, a povestit în cadrul unei conferințe de presă cât de mult „pătimește” un edil în încercarea de a obține fonduri externe pentru a dezvolta localitatea pe care o gospodărește. Potrivit primarului de la Braniștea, până să ajungi în punctul de a depune un proiect la AFIR trebuie să plătești pentru tot felul de documentații pe care le pot întocmi numai firme autorizate de consultanță și de proiectare, se cheltuiesc sume importante de bani, mai ales pentru o administrație locală cu un buget limitat, iar după ce zici că ai trecut hopul cu depunerea proiectului, la final primești o comunicare potrivit căreia proiectul este bun, eligibil, dar nu poate fi finanțat din lipsă de fonduri. Astfel că primarii cheltuiesc banii, trăiesc o vreme cu speranța că proiectul va primi finanțare, iar la final se trezesc cu „visul” năruit și în imposibilitatea de a mai putea recupera ceva din sumele pe care le-au investit în realizarea documentațiilor. Se pare că procedurile sunt mai simple în ceea ce privește accesarea banilor guvernamentali, pe Ordonanța 28, nu se cheltuiesc bani înainte să afli dacă ai sau nu șanse să primești finanțare, dar din păcate și aici bugetul este limitat și nu pot fi „onorate” toate solicitările administrațiilor publice locale. Primarul de la Braniștea speră ca procedurile pentru accesarea fondurilor europene să fie schimbate, ba chiar edilul a solicitat parlamentarilor și nu numai să aprofundeze această problemă.
„Nu mi se pare corect să facem niște proceduri care să implice cheltuirea unor bani care nu se regăsesc practic nicăieri”
„Așteptăm cu nerăbdare, toți primarii, să vedem care dintre solicitările noastre către Ministerul Dezvoltării privind investițiile la nivel local vor fi aprobate, finanțate. Vreau însă să abordez un subiect legat de aceste investiții și în general despre procedurile de accesare a fondurilor europene pe anumite sectoare și aici în mod special vreau să vorbesc despre investițiile pe AFIR. Am mai discutat aceste probleme și cu alți colegi, chiar și cu conducerea AFIR-ului... În comparație cu Ordonanța de Urgență 28, unde lucrurile sunt destul de simple în ceea ce privește depunerea solicitărilor pentru investiții, și mă refer aici la faptul că depunem niște solicitări bazate pe dorința de a face investiții în localitățile noastre, niște solicitări care cuprind practic valoarea investiției calculată într-un mod rezonabil așteptând după aceea să se pronunțe Ministerul asupra acestor solicitări, dacă sunt oportune, dacă sunt finanțabile, urmând să se dea un Ordin al ministrului, după care într-un anumit termen, de regulă 5-6 luni, suntem obligați să depunem studiul de fezabilitate, toate documentele necesare accesării acestor bani pentru investițiile respective, lucru care mi se pare destul de corect și de bine gândit. La AFIR, comparativ cu ceea ce am spus până acum legat de OG 28, trebuie să depunem niște proiecte ample, trebuie să angajăm o firmă de consultanță, o firmă de proiectare, să plătim niște sume pentru că nimeni nu lucrează chiar degeaba, sunt firme de consultanță care își oferă serviciile cu plata după ce proiectul devine eligibil și finanțabil, dar cele mai multe firme de proiectare, și pe bună dreptate, nu vor să lucreze chiar degeaba și cer totuși o cotă parte din munca pe care au depus-o, pentru un studiu de fezabilitate care costă 30.000-40.000 lei se plătește în jur de 50% din valoarea acestuia. Trebuie să plătim și firmele de cadastru, trebuie să plătim și firmele de studiu geotehnic... Și după ce facem toate lucrurile astea, ne trezim că proiectul este eligibil, dar nu este finanțabil. Eu am depus un proiect pentru modernizarea unor drumuri de exploatare în valoare de un milion de euro și aproape imediat supă ce l-am depus am aflat că aceste proiecte nu vor fi finanțate pentru că nu sunt bani, la nivel de țară s-au alocat decât 30 de milioane de euro care vor ajunge practic aproximativ pentru 30 de proiecte, iar la nivel de țară s-au depus în jur de 128 de proiecte care au un punctaj de 100 de puncte. Legat de acest aspect, nu mi se pare deloc bine, nu cred că nu se poate proceda altfel, să depunem pur și simplu o solicitare pentru investițiile pe care vrem să le derulăm pe fonduri europene și în urma clasamentului, punctajului care se stabilește, să aflăm dacă aceste proiecte vor fi finanțate sau nu. A face un proiect care este eligibil și a ne trezi după aceea că nu este finanțabil în condițiile în care UAT-ul respectiv cheltuiește cel puțin 20.000-30.000 de lei pentru a depune un astfel de proiect nu mi se pare deloc ok. Nu mi se pare corect să facem niște proceduri care să implice cheltuirea unor bani care nu se regăsesc practic nicăieri”, a declarat primarul comunei Braniștea, Marian Țachianu.