ANDREI VASILIU

Săptămâna trecută am publicat primul episod din bilanţul parlamentarilor dâmboviţeni aflaţi la jumătatea mandatului. Cum demersul gazetăresc implică o documentare amănunţită, nu avem pretenţia că vom reuşi să vă oferim o analiză completă a activităţii parlamentarilor din judeţul nostru. Mai cu seamă că unii dintre ei sunt greu de găsit, iar conferinţe de presă fac foarte rar sau nu au făcut niciodată. Astăzi vă oferim al doilea episod al bilanţului parlamentarilor dâmboviţeni. El este unul amplu deoarece cuprinde zona de sud a judeţului Dâmboviţa, în care se află colegiile Găeşti, Titu şi Răcari.

În urmă cu doi ani, dâmboviţenii din această parte a judeţului au votat să fie reprezentaţi în forul legislativ de 3 deputaţi şi 1 senator, dar în urma redistribuirii sufragiilor s-au ales cu 4 deputaţi şi 2 senatori, în total 6 parlamentari.

În ciuda numărului extrem de mare de reprezentanţi în Parlament, activitatea aleşilor a lăsat mult de dorit, aceştia fiind preocupaţi mai mult de campaniile electorale şi de războaiele interne. O statistică prezentată recent de postul naţional de televiziune Antena 3 arată că parlamentarii au venit la lucru doar 70 de zile în acest an, în rest aflându-se în vacanţe sau în deplasări electorale prin teritoriu.

Faţă de colegiul Târgovişte-Moreni, în zona de sud nu a existat în timpul actualei legislaturi decât un singur parlamentar care a schimbat partidul (senatorul PDL Isăilă), asta şi pentru că unii dintre aleşi au fost mai „orientaţi” şi au trecut de la PDL în barca noii puteri înainte de alegerile parlamentare din decembrie 2012, întrucât valul USL a fost pentru mulţi dintre ei o garanţie a succesului.

Senatorul Marius Ovidiu Isăilă (PSD, fost PDL)

este sub control judiciar şi a fost trimis în judecată de DNA

Ajuns senator în colegiul Găeşti-Titu- Răcari prin redistribuire, după ce a obţinut doar 20,54% din voturile dâmboviţenilor, Marius Ovidiu Isăilă nu a fost o prezenţă, ci o… absenţă parlamentară pentru judeţul Dâmboviţa. Înainte să devină senator din partea PDL în 2012, a fost şef serviciu în Ministerul Finanţelor Publice în guvernarea Boc-Udrea-Băsescu, perioadă în care, spun procurorii DNA, a fost ocupat să blocheze un control al ANAF contra unei sume de 200.000 de euro.

Pentru această acuzaţie, Direcţia Naţională Anticorupţie a solicitat Parlamentului încuviinţarea arestării preventive a lui Marius Ovidiu Isăilă, dar colegii săi au respins cererea procurorilor. Senatorul a fost pus sub control judiciar şi, ulterior, a fost trimis în judecată la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie alături de Cristian ªtefan Ene, consilierul său parlamentar. Interesant este că Marius Ovidiu Isăilă a plecat de la PDL şi a fost primit în Partidul Social Democrat cu puţină vreme înainte de declanşarea acestui scandal penal. Marius Ovidiu Isăilă are averea sub sechestru şi o impunere pentru plata a 500.000 lei (5 miliarde lei vechi) drept cauţiune. În Parlament, senatorul Isăilă şi-a trecut în palmares 23 de iniţiative legislative, 9 declaraţii politice, 28 de întrebări, o interpelare legată de realocarea fondurilor europene, o interpelare de formă adresată premierului Ponta, precum şi 23 de luări de cuvânt în plen.

Printre iniţiativele legislative nu apare nimic legat de judeţul Dâmboviţa, Marius Ovidiu Isăilă fiind preocupat, de exemplu, de regimul societăţilor care tranzacţionează acţiuni pe piaţa RASDAQ (Legea 151/22.10.2014) sau de construcţiile de pe coasta Mării Negre… Am găsit, cu chiu cu vai, o singură întrebare legată de judeţul Dâmboviţa, despre proiectele referitoare la infrastructura de transport, pentru care s-a mulţumit cu un răspuns… şovăielnic şi foarte generalist din partea ministrului Sova.

Lipsa de interes a aleşilor pentru votanţii care le-au asigurat mandatele, fie şi prin redistribuire cum este cazul senatorului Isăilă, spune multe despre dezavantajele „paraşutării” unor candidaţi din afara judeţului.

Senatorul USL Valentin Calcan, prezenţă (prea) discretă

Salvat la PSD de însuşi premierul Victor Ponta în iulie 2012 din Partidul Democrat Liberal, formaţiune aflată în stare de colaps politic după două moţiuni de cenzură, Valentin Calcan a obţinut în decembrie 2012, cu 64,13% din voturile exprimate, cel de-al doilea mandat de senator.

Spre deosebire de alţi colegi parlamentari care au ajuns în furcile caudine ale DNA, senatorul Valentin Calcan a stat deoparte de scandalurile penale, fiind însă deopotrivă o prezenţă (prea) discretă şi foarte rară în conferinţele de presă. Conform promisiunilor din campania electorală, ne aşteptam să apară mai des având în vedere personalitatea volubilă a domniei sale, dar în realitate lucrurile au stat pe dos. Ca senator, Valentin Calcan a avut 15 iniţiative legislative în actualul mandat, dintre care una a devenit Legea 186/25.06.2013 privind parcurile industriale.

Nu atât de numeroase au fost declaraţiile politice ale senatorului Valentin Calcan, doar 2 la număr. A avut o singură întrebare, adresată ministrului Energiei – Constantin Niţă, despre OUG 112/2013 privind cumpărarea de acţiuni la societăţile de energie privatizate. Nu ştim dacă lipsa de interpelări adresate miniştrilor sau prim-ministrului ar putea fi compensată cu cele 22 de declaraţii politice, însă aşteptăm, pentru a doua jumătate a legislaturii, mai multă implicare în Parlament din partea senatorului Valentin Calcan, dedicată cu precădere intereselor judeţului Dâmboviţa, precum şi o relaţie mai apropiată cu presa.

Deputatul Carmen Moldovan, o prezenţă ştearsă

în Dâmboviţa Deputatul USL (PSD)

Carmen Moldovan a ajuns în forul legislativ cu 55,85% din voturile exprimate pe colegiul Găeşti, un scor impresionant având în vedere că mulţi dintre alegătorii care au trimis-o în Parlament nu ştiau mai nimic despre domnia sa până în campania electorală din decembrie 2012. Din păcate, Carmen Moldovan a ales să rămână o prezenţă la fel de ştearsă pentru dâmboviţeni şi după alegerile din 2012.

În Parlament, deputatul Carmen Moldovan a avut 20 de iniţiative legislative şi 12 luări de cuvânt în plen. S-a numărat printre iniţiatorii a 5 proiecte care au devenit legi, dintre care amintim legea 78/2014 pentru activitatea de voluntariat şi legea 91/01.07.2014 privind ziua liberă pentru îngrijirea sănătăţii copilului, restul având menirea de a modifica şi completa alte legi în vigoare. Nu a avut, însă, nicio întrebare şi nicio interpelare.

A fost vicelider al grupului parlamentar PSD până în septembrie 2014, când a fost înlocuită de colegul parlamentar dâmboviţean Ionuţ Săvoiu.

Deputatul Georgică Dumitru, salvat de „valul” USL

Un alt parlamentar USL recuperat din naufragiul PDL în 2012, înainte de alegerile din luna decembrie a acelui an, este deputatul Georgică Dumitru. După ce a trecut la Partidul Conservator, fostul deputat PDL şi-a salvat fotoliul din Parlament, fiind ales în decembrie 2012 cu 59,25% din voturile exprimate în colegiul Răcari. S-a numărat printre iniţiatorii a 28 de propuneri legislative, însă niciunul dintre aceste proiecte nu a devenit lege, în schimb 5 au fost respinse definitiv, iar pentru unul a fost încetată procedura.

A mai avut 4 declaraţii politice şi 7 luări de cuvânt, care nu au nicio legătură cu judeţul Dâmboviţa în mod particular. Deputatul Georgică Dumitru nu s-a regăsit până în prezent printre parlamentarii care au probleme cu justiţia, însă a fost subiectul a numeroase dezvăluiri şi anchete jurnalistice în presa centrală privind afacerile extrem de profitabile din bani publici pe care le-a întreprins prin anumite firme, unele dintre ele preluate temporar de la foşti colegi PDL-işti, ca în cazul SC POTENŢIAL CONS SRL.

Deputatul Ionuţ Săvoiu, întrebări de interes pentru judeţul Dâmboviţa

Aflat la primul mandat în Parlamentul României, deputatul PSD Ionuţ Săvoiu este un alt caz de parlamentar dâmboviţean care a stat deoparte de scena din ce în ce mai aglomerată a scandalurilor de corupţie, deşi sesizările şi dezvăluirile „binevoitorilor” nu l-au ocolit. A fost ales cu 67,72% dintre voturile alegătorilor colegiului Titu. Din decembrie 2012 şi până astăzi a semnat împreună cu alţi colegi iniţierea a 25 de propuneri legislative, dintre care doar 2 au devenit legi: cea privind activitatea de voluntariat şi o lege de completare a reglementărilor din audiovizual.

În schimb, spre deosebire de mulţi dintre parlamentarii dâmboviţeni, deputatul Ionuţ Săvoiu a formulat 14 întrebări şi interpelări dintre care foarte multe privesc în mod special judeţul Dâmboviţa şi, cu precădere, colegiul în care a fost ales în decembrie 2012. Cea mai recentă întrebare este din iunie a.c., în legătură cu realizarea unei derivaţii de ape mari la Miuleşti, judeţul Dâmboviţa, despre care ministrul Doina Pană i-a răspuns că este în analiză pentru posibilitatea finanţării prin fonduri europene, întrucât de la bugetul de stat nu au fost alocaţi bani.

De asemenea, deputatul Ionuţ Săvoiu tocmai a devenit, la începutul acestei luni, vicepreşedintele Comisiei pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţilor, iar din septembrie a.c. este viceliderul grupului parlamentar PSD al Camerei Deputaţilor. În comparaţie cu unii dintre colegii săi, deputatul Săvoiu a fost mai activ în Parlament şi ceva mai deschis în relaţiile cu presa, ceea ce în mod surprinzător i-a adus critici chiar din interiorul partidului.

Deputatul Iulian Vladu, activ în Parlament

pentru spălarea păcatelor din fostul mandat

Intrat în Parlament prin redistribuire după ce a obţinut 28,55% din voturi în colegiul Găeşti, deputatul Iulian Vladu este singurul parlamentar de Dâmboviţa rămas în Partidul Democrat Liberal după 2 ani de mandat. La alegerile din 2012 s-a zvonit că ar fi fost sabotat tocmai de conducerea judeţeană a PDL-ului, mai precis de unii colegi care vroiau să-şi asigure numai pentru ei intrarea în Parlament prin redistribuire, speriaţi de eşecul de la alegerile locale.

După alegerile din 2012 şi, ulterior, după excluderea lui Florin Popescu din PDL, Iulian Vladu a devenit preşedintele Partidului Democrat Liberal Dâmboviţa, iar apoi co-preşedinte al noului PNL, alături de deputatul Ludovic Orban. În prima jumătate a legislaturii, dintre cele 43 de propuneri legislative, numai una a trecut prin toate „filtrele” şi a devenit astfel Legea 120/2014 privind scutirea de la plată a unor debite către bugetul asigurărilor sociale. Dintre cele 31 de întrebări şi interpelări adresate în Parlament, toate vizează, fără excepţie, situaţii din judeţul Dâmboviţa despre care deputatul PDL a cerut lămuriri Executivului României.

Cea mai recentă întrebare a parlamentarului de Găeşti este chiar din 10 decembrie a.c. şi se referă la inundaţiile din comuna dâmboviţeană Răscăeţi, în legătură cu care este aşteptat un răspuns de la viceprim-miniştrii Liviu Dragnea şi Gabriel Oprea. Deputatul Iulian Vladu a mai avut, în prima jumătate a celui de-al treilea mandat de parlamentar, 38 de luări de cuvânt şi 24 de declaraţii politice. De asemenea, se numără printre iniţiatorii a 19 moţiuni de cenzură în Parlament, toate respinse la vot.

Rămâne de văzut dacă şi în ce măsură activitatea parlamentară a lui Iulian Vladu îl va putea spăla de păcatele din timpul fostei guvernări PDL Boc-Băsescu, pe care deputatul a susţinut-o. De aceeaşi solidaritate s-au bucurat şi abuzurile administraţiei locale patronate de Florin Popescu, de care PDL-iştii s-au dezis prea târziu ca să nu fie complici.

Săptămâna viitoare, în episodul al III-lea, vom publica bilanţul parlamentarilor dâmboviţeni din zona de nord a judeţului.