DAN LUCA

Mai sunt doar 50 de zile până la alegerile europene ţi permiteţi-mi să prezint ceea ce se va întâmpla după 27 mai 2019. Alegerile de anul acesta sunt total diferite datorită contextului pe care îl trăim. Brexitul relansează dezbaterea europeană, iar Uniunea Europeană trăieţte periculos, ceva de genul “acum ori niciodată”. Factual, pe 26 mai 2019, vom avea 27 de rezultate provenite din membrele UE care organizează alegeri europene. Câteva predicţii:

* Vom avea mai multe partide politice naţionale care îşi vor trimite aleşii în forumul european, datorită fragmentării echiţierelor politice naţionale.

* Unele partide, în special cele mici, îţi vor negocia aderarea la diverse grupuri doctrinare doar după cunoaţterea rezultatului alegerilor.

* Grupurile tradiţionale vor practica un concurs de seducţie pentru a asigura cât mai mulţi eurodeputaţi în structura lor. lÎn plus faţă de afilierea docrinară, grupurile trebuie să-ţi exprime raportarea faţă de proiectul european: federalist, pro-europeni, interguvermentaliţti, anti-europeni, etc.

* Cu siguranţă cele două mari partide (EPP ţi PES) nu vor avea o majoritate simplă în noul Parlament European, ceee ce va duce la lărgirea “coaliţie la putere” cu alte grupuri.

* Cel mai probabil vom avea un ax EPP-PES-ALDE-Verzi care vor avea o majoritate stabilă, chiar ţi pe termen lung. Spun asta deoarece există un pericol de erodare, iar nimeni nu doreşte ca un scenariu catastrofă să se producă în următorii ani.

* Foarte rapid coaliţia pro-europeană va propune un nume pentru preţedinţia viitoarei Comisii Europene. Trebuie avut în vedere faptul că în toamnă vom avea ţi un nou preţedinte al Consiliului European.

* În acest joc trebuie analizat ceea ce gândesc guvernele celor 27 de ţări, partidele naţionale din cele 27 de ţări, dar ţi viziunea europeană atât de necesară. Iar pentru ca un proiect să fie vizionar ţi convingător e nevoie de lideri care să fie credibili ţi să aibă forţa de implementare.

* Exact ca şi acum 5 ani, la Summit-ul din iunie vom avea confirmarea numelui preşedintelui Comisiei Europene. Să ne reamintim, pe 27 iunie 2014, Jean-Claude Juncker a fost nominalizat de liderii europeni la preşedinţia Comisiei Europene, în cadrul Summit-ului de la Bruxelles. Juncker a primit 26 de voturi “pentru” şi două “împotrivă” - din partea premierului britanic, David Cameron, şi al celui ungar, Viktor Orban, care şi-au exprimat în mai multe rânduri obiecţiile legate de numirea lui Juncker.

* Cu prilejul aceluiaşi Summit se vor analiza şi rezultatele alegerilor europene, dar şi concluziile Summit-ului informal de la Sibiu pe tema viitorului UE (9 mai 2019). Cel mai probabil se va consolida o Agendă Strategică de analizat, iar UE îţi va da întalnire la un Congres pentru Europa în decembrie 2019.

* Până atunci însă vom avea noul executiv european trecut prin focul audierilor din Parlamentul European, dar ţi noul nume al preţedintelui sau preţedintei Consiliului European. Cu un program clar pentru următorii (cel puţin) 5 ani, cu lideri aleşi şi pro-europeni, dar aflaţi acum la Bruxelles (nu doar în capitale), putem începe anul 2020 cu încredere.