❚ În acest an, Majestatea Sa va lipsi de la evenimentele dedicate zilei de naştere, Casa Regală nedorind să explice de ce Suveranul absentează ❚ Născut la 25 octombrie 1921, la Sinaia, Mihai I a fost de două ori rege, iar din 1947 – după abdicare – a plecat în exil, revenind doar la Paştele din 1992 şi apoi în timpul preşedintelui Emil Constantinescu, în 1997, când şi-a reprimit şi cetăţenia română ❚ Din exil, Regele Mihai nu a contenit să pledeze pentru ţara sa, iar la împlinirea vârstei de 90 de ani, în 2011, Regele Mihai a ţinut în premieră un discurs emoţionant în faţa camerelor reunite ale Parlamentului

VIRGIL VOINESCU

Majestatea Sa Mihai I, Rege al României, Principe al României, fost Principe de Hohenzollern, s-a născut la 25 octombrie 1921, la Sinaia.

De două ori pe tronul României

În perioada iulie 1927-iunie 1930, Mihai I a devenit pentru prima dată rege, la numai 6 ani, tutelat de o regenţă (formată din principele Nicolae, fratele lui Carol, patriarhul Miron Cristea şi primul preşedinte al Curţii de Casaţie, Gheorghe Buzdugan).

Detronat de tatăl său, a primit titlul creat ad-hoc de „Mare Voievod de Alba-Iulia”. Mihai I a revenit însă pe tron la 6 septembrie 1940 şi a domnit până la abdicarea forţată din 30 decembrie 1947, când a fost proclamată Republica Populară Română.

În septembrie 1939, a debutat al Doilea Război Mondial, iar anul 1940 a marcat sfârşitul României Mari, care a pierdut fără luptă, în decurs de câteva luni, Basarabia, Bucovina de nord, Herţa, Transilvania de nord-est şi Cadrilaterul.

La 6 septembrie 1940, Carol al II-lea a fost obligat de generalul Ion Antonescu (noul prim-ministru) să abdice şi să părăsească ţara, tronul revenindu- i a doua oară lui Mihai. Potrivit Wikipedia, sub statul naţional-legionar, apoi sub regimul autoritar al lui Antonescu, regele nu avea nici o putere reală de decizie, fiind în permanenţă sub supravegherea serviciilor de informaţii.

Un exemplu elocvent: Majestatea Sa a aflat de la radio că România intrase în război alături de Germania nazistă.

Cotitură istorică la 23 august 1944

Regele Mihai I, alături de „nucleul” partidului comunist, dar şi de partidele istorice, a participat la actul istoric de la 23 august 1944, de întoarcere a armelor împotriva Germaniei în cel de-Al Doilea Război Mondial. Uniunea Sovietică a impus un guvern prosovietic şi a tărăgănat semnarea unui armistiţiu, în septembrie 1944, până a ocupat întreaga ţară, începând procesul de impunere a sistemului său politic asupra noului satelit.

Lipsit de sprijinul Marii Britanii şi al Statelor Unite ale Americii, cu situaţia Transilvaniei ca mijloc de şantaj al ruşilor, Mihai I a fost obligat în februarie 1945 să îl demită pe prim-ministrul anticomunist Nicolae Rădescu şi să-l numească pe Petru Groza la guvernare, cel de-al doilea dovedindu-se un instrument în mâinile comuniştilor.

În semn de protest faţă de abuzurile noului guvern, regele a intrat în aşa numita „grevă regală”, refuzând să semneze decretele guvernului, care şi-a urmat însă nestingherit activitatea neconstituţională. Mihai a fost silit să abdice la 30 decembrie 1947.

Comuniştii au anunţat abolirea monarhiei şi instaurarea unei republici populare şi au transmis la radio înregistrarea proclamaţiei regelui despre propria sa abdicare.

Prezentul

Mihai I a plecat în exil, unde a încercat să pledeze cauza ţării sale. S-a căsătorit cu prinţesa Ana de Bourbon-Parma şi s-au stabilit în Elveţia. Cuplul are cinci fiice, principesele Margareta, Elena, Irina, Sofia şi Maria. Mihai I este stră-strănepot al reginei Victoria a Marii Britanii şi văr de gradul trei al reginei Elisabeta a II-a. Regele Mihai este una dintre ultimele figuri publice în viaţă din perioada celui de-al Doilea Război Mondial, iar din 1941, este mareşal al României.

Într-un interviu de la începutul anilor ‘90, Mihai argumenta că poate fi numit fostul suveran, însă nu fostul rege. După 2000, Mihai a întrerupt legăturile cu casa de Hohenzollern-Sigmaringen şi a interzis membrilor familiei sale să mai poarte acest titlu. După Revoluţia din 1989 a fost oprit în timpul lui Ion Iliescu să se întoarcă în ţară, cu excepţia Paştelui din 1992, când a atras mulţimi entuziaste. Sub preşedinţia lui Emil Constantinescu, în 1997, şi-a reprimit cetăţenia română.

Ulterior i-au fost retrocedate şi o parte dintre proprietăţi. Mihai a întreprins vizite cvasi-diplomatice în numele României postcomuniste. În 1997 a vizitat Europa de vest, făcând lobby pentru admiterea României în NATO şi Uniunea Europeană, fiind primit de şefi de stat şi oficiali guvernamentali.

La împlinirea vârstei de 90 de ani, la 25 octombrie 2011, Regele Mihai a ţinut un discurs emoţionant în faţa camerelor reunite ale Parlamentului României.

Mihai I şi Târgoviştea

Mihai I a fost elev şi la Liceul Militar de la Mănăstirea Dealu, clădit în anul 1912 şi ctitorit de gen. Nicolae Filipescu (sub domnia regelui Carol I şi guvernarea Partidului Conservator, prim ministru fiind Titu Maiorescu), liceu rămas în istoria naţională ca simbol al şcolilor de elită. Pe 15 iunie 2010, Regele Mihai, însoţit de principesa Margareta, principele Radu şi principele Nicolae, a vizitat Mănăstirea Dealu.

La Târgovişte, ei au fost întâmpinaţi de Înalt Prea Sfinţitul Părinte Mitropolit Nifon, Arhiepiscopul Târgoviştei. Membrii familiei regale au vizitat atunci Muzeul Arhiepiscopal şi Mitropolitan al Târgoviştei şi au promis maicilor că va reveni la Mănăstirea Dealu.

2014: Regele va lipsi de la sărbătoarea din 25 octombrie

În acest an, Regele va lipsi de la sărbătoarea din 25 octombrie. Ziua de naştere a Majestăţii Sale Regelui Mihai, care este totodată şi Ziua Armatei Române, va fi sărbătorită la Peleş, la Palatul Elisabeta şi la Ateneul Român. Casa Regală nu a dat publicităţii decât calendarul evenimentelor, fără să explice de ce Suveranul absentează de la eveniment.

Se pare că nu se doreşte implicarea Regelui în manifestări publice în preajma sau în timpul alegerilor prezidenţiale, ceea ce ar pune în incertitudine şi prezenţa Suveranului la aniversarea de Sf. Mihai (8 noiembrie). Potrivit Agerpres, în acest an, la moment aniversar, Romfilatelia îi dedică Regelui Mihai I o nouă emisiune de mărci poştale, proiect care omagiază viaţa şi activitatea Majestăţii Sale în contextul marilor evenimente ale istoriei neamului, contribuind astfel la îmbogăţirea tezaurului de valori şi simboluri naţionale.

De asemenea, de ziua Majestatii Sale, pianista Alexandra Dariescu şi dirijorul Tiberiu Soare concertează pe scena Ateneului Român în sprijinul Fundaţiei Principesa Margareta a României. Aceasta este a şaptea ediţie a concertului care are scopul strângerii de fonduri în beneficiul programului Tinere Talente.

Casa Regală a României a fost întemeiată de Carol de Hohenzollern-Sigmaringen.