GEORGE COANDĂ

Radicalizarea unei importante părţi a societăţii româneşti anunţă un taifun care ameninţă să răvăşească ţara. Iar la înaltele paliere de conducere ale statului, se dă o nenorocită bătălie a orgoliilor, „ba pe-a mă-tii!” fiind înjurătura preferată în ambele tabere combatante, şi de soarta românilor nemaigândindu-se nimeni pe acolo. Dar, oricum ar sta lucrurile, momentul de ieri al moţiunii de cenzură, introduse de opoziţie, pe mâna USR/PNL, a arătat, fără putinţă de tăgadă, că falia adâncă dintre ea şi Putere (coaliţia PSD-ALDE) s-a întins, cu un grad înalt de periculozitate în sânul societăţii româneşti.

Iar cât priveşte capacitatea de înţelegere, de a găsi o cale amiabilă de renunţare la luptele sterile de reconciliere în binele interesului naţional, este extrem de trist să constaţi că asistăm la un război al surzilor. Şi ţara suferă, sângerează, şi-a pierdut busola. Opoziţia, în frunte cu Klaus Werner Iohannis, incitator la rebeliune socială, vrea, gaia-maţu, să cadă guvernul Dăncilă. Însă nu este în stare să apere niciun „proiect de ţară” coerent, doar aţâţă, bagă băţul prin gard. Este în derivă. Puterea, prin răspunsul primului ministru triumfalist la „motivarea” moţiunii de cenzură, nu ne-a arătat convingător care sunt sustenabilităţile reale ale „succeselor măreţe”. Regretabil a fost, însă, faptul că opoziţia, sfidând regulile elementare ale exerciţiului democratic, a agitat premeditat „masele populare”, mânate, da, mânate ilegal în stradă, păcălindu-le cu sloganuri şi hăulituri istericate, adică dă-i şi luptă fără o finalitate în perspectivă, nici politică, nici economică. Dar mult mai grav, extrem de grav, este că şi herr Iohannis, şi Ludovic Orban, şi alţii din Opoziţie, au incitat la forme inadmisibile, bolşevizate, de terorism social-politic. Românilor cu minte limpede trebuie să le repugne şi să-i îngrijoreze derapajele #rezist, care în aceste zile au demonstrat furie oarbă – în bună parte efect al unei insidioase manipulări – furie care poate duce România la destrămare. La dispariţie! Opoziţia a jucat cinic. Puterea PSD-ALDE, la rându-i, este obligatoriu să renunţe la o anumită stare de infatuare şi, repet, de triumfalism păgubos. Şi să nu facă din Liviu Dragnea un posibil Erdogan, adică un rege gol. Şi să ia aminte, de la 1 ianuarie 2019, România preia preşedinţia rotativă a UE.Va face faţă onorabil actualul guvern? (N.B. Atenţie! Nu există pace deplină, acum, aici, sub măslinii PSD, dar şi ai coaliţiei). Bun, a căzut cu brio moţiunea de operetă a opoziţiei. Era sigur că aşa se va întâmpla. Aritmetica parlamentară a arătat că opoziţia se va... autocenzura. Atrag atenţia însă: PSD-ALDE să nu se culce pe-o ureche.Totuşi, ţara fierbe. Iar opoziţia ameninţă că, la toamnă, mai pune de-o moţiune de cenzură. Vorba aia din popor: întărâtă-i, drace! Până când? Românii s-au săturat, li s-a făcut lehamite de mimările politice. Şi de-o parte, şi de ailaltă. P.S. Ceva îmi scapă: ce vrea, cum vrea şi ce urmăreşte Victor Ponta? Şi o coincidenţă taman în ziua moţiunii: Sevil Shhaideh a fost expediată de Codruţa în faţa instanţei. Oare cine trebuie să fie apucat de frigurile fricii?