GEORGE COANDĂ

Târgoviştea şi aproape tot judeţul Dâmboviţa au intrat în „scenariul roşu”. Molima Covid-19 sau SARS CoV-2, numiţi-o cum vreţi, cândva am spus că astea sunt nişte coduri ale morţii, ne-a prins în capcană. Şi cine se mai îndoieşte că nu există, se păcăleşte pe sine. Dar ceea ce este cu adevărat tragic este faptul că, din ce pricini îmi scapă, sau poate le bănuiesc, „toate forţele politice aflate în Casa Poporului, şi cele la guvernare acum, dar şi celelalte, dincolo de lupta politică lipsită de glorie, devenită acerbă odată cu apropierea alegerilor parlamentare, nu se fac luntre şi punte pentru încurajarea, cu celeritate, a producerii unui vaccin anticoronavirus de către industria farmaceutică românească sau pentru a-l cumpăra din străinătate. Între timp, românii mor. Şi, în această stare de lucruri, cu atât mai mult este de lăudat gestul lui Gigi Becali – ne place sau nu acest personaj, asta este altceva – de a procura pe banii lui, din India şi din Rusia, vaccinul salvator. Şi ce dacă îl aduce din Rusia! N-om fi iubind noi, românii, uriaşul vecin de la soare-răsare, pentru că ne-a făcut mari necazuri în istorie, şi încă ne face şi ne va mai face, dar o afacere este o afacere, fie şi cu medicamente salvatoare, iar sănătatea naţiunii este o vitală prioritate. Sunt convins că gestul „oierului din Pipera” este unul creştinesc, iar nu ştiu chiar dacă îşi doreşte gloria personală, oricât de histrionic ar fi: Exemplul lui Gigi Becali ar trebui să fie o benefică pildă, demnă de a fi urmat, şi nu de a fi hulit.Măcar acum că, tot se doreşte cu ardoare şi la Palatul Cotroceni, şi la Palatul Victoria, a avea loc, în plină ucigătoare pandemic, alegerile generale, ar trebui să se acţioneze în INTERESUL SăNăTăţII NAţIUNII, a salvării de la moarte a acesteia, pentru procurarea rapidă şi masivă de vaccinuri anticoronavirus. Indiferent de unde, din ţara „marelui licurici”, din Albion, din Rusia, din India, mai este de ţinut cont de nu ştiu ce „jocuri geopolitice” când viaţa/sănătatea naţiunii este în pericol de moarte? Eu unul cred-poate că greşesc, mea culpa – că soarta naţiunii este mai presus de orice „joc geopolitic”.