GEORGE COANDĂ

Patronul „Hexi Pharma”, Dan Condrea, a murit, izbindu-se cu maşina într-un copac. Evenimentul a surprins o ţară întreagă. Nu pentru că era un om tânăr sau pentru că ar fi fost vreo mare personalitate publică. Era însă un patron amestecat într-o afacere a morţii, urmărit de DNA în uriaşul scandal al dezinfectantului mistificat şi care a produs tragedii în multe spitale româneşti.

Afacere mafiotă în care ar fi fost implicat şi… un serviciu secret. Dar modul în care şi-a sfârşit zilele Dan Condrea ridică numeroase semne de întrebare, producând un noian de bănuieli şi uimiri. Dincolo însă de acest „nod gordian” al cazului acestei dispariţii intempestive, un aspect este cert, are toate datele unei acþiuni mafiote. Astfel că decesul patronului de la „Hexi Pharma”, doar cu o zi înainte de a fi încătuşat, are doar două variante de luat în calcul: fie că s-a sinucis, având de ascuns ceva extrem de grav – ceea ce nu exclude şi o prăbuşire psihică -, fie că… a fost sinucis. Şi de aici un remember: morţile suspecte din ultimele două decenii ale unor oameni de afaceri prinşi în hora unor afaceri oneroase ori ale unor oameni politici şi ai legii cărora trebuia să le fie închise gurile pentru că luaseră urma unor asemenea afaceri, statul român fiind cel ce a suferit distrugeri criminale. Ne aflăm, aşadar, într-un halucinant joc al morţii încins de interesele unor mafii internaţionale pe mână cu mafia mioritică. Pentru că nimeni nu mă poate convinge de contrariu şi anume că substanţa ucigătoare produsă de „Hexi Pharma” a fost doar o neglijenţă a fabricantului. Este exclus. În această afacere – şi se va afla până la urmă – sunt împletite financiar şi mortal interese şi din afară şi din ţară şi al cãror scop este distrugerea cât mai rapidă a naţiunii române. Şi în acest tip de afaceri intră şi reglarea de conturi, eliminarea unor oameni cărora numai aşezarea unei lespezi de mormânt peste gură poate ascunde adevărul. Iar mafia mioritică, hai să fim cinstiţi cu noi înşine, este efectul logic – exact, logic, ca să nu spun firesc – al societăţii capitaliste de tip nou. O societate de junglă. Şi în care România este înjunghiată în fiecare zi.