GEORGE COANDĂ

Exact, Laura Codruţa Kovesi, out! Adică, afară! Pe tuşă. Cu toate că eu cred că nu va rămâne chiar în plop. Oricum, herr Klaus Werner Iohannis nu avea ce să mai facă. Îl obliga respectul faţă de Constituţie şi de decizia Curţii Constituţionale. Orice ar zice, ar mârâi, ar vitupera fanii săi şi mai ales #rezist, omul nu a mai avut loc de manevrat sau de vreun şmecheresc joc de glezne. Nu cred, însă, că din tărăşenia asta a câştigat cineva. Nici coaliţia PSD/ALDE şi nici herr Iohannis. Coaliţia, şi în mod deosebit Liviu Dragnea, nu au obţinut o victorie răsunătoare. Este doar o „etapă”, poate chiar o victorie a la Pyrrhus. Iar pentru herr Iohannis este, in extremis, evitarea suspendării. În ochii fanilor săi apare ca o victimă – deci, victimizare – a balaurului PSD/ALDE. S-a jucat, într-un fel, alba-neagra, joc din care, repet, cei doi actori din arenă nu au ieşit pe deplin învingători. Însă, Laura Codruţa Kovesi, care, ca jurist, trebuia să se aştepte la revocare, s-a dovedit a fi, încă o dată, lipsită de inteligenţă şi profesionalism. S-a cramponat, până în ultima clipă, de şefia DNA. N-a priceput că dacă şi-ar fi dat demisia de onoare, ar fi ieşit din tămbălău, cât de cât, cu fruntea sus. Degeaba şi-a umezit ochii ieri, la declaraţia de despărţire de la DNA; ne-a arătat, indubitabil, nu numai că nu ştie să piardă, dar şi că nu a conştientizat că a patronat, la comandă, o monstruoasă poliţie politică şi chiar s-a făcut că nu vede… corupţia dinlăuntrul DNA. Şi nici în al doisprezecelea ceas nu a dovedit un dram de înţelepciune. A lovit, cu încrâncenare, în decizia de revocare. E drept, e dramatic pentru ea să fie pusă pe liber dintr-o funcţie în care se considera (şi era, la rându-i considerată de unii) ca fiind practic egală cu Dumnezeu. Deasupra Constituţiei. Urmează ecourile acestei revocări. Vom fi pe recepţie. Deocamdată, s-a evitat o criză politică, o criză care ar fi putut declanşa un haos halucinant tocmai în anul Centenarului Marii Uniri. De bună seamă că bătălia în ringul vieţii politice româneşti nu s-a sfârşit definitiv şi irevocabil. Vara şi toamna acestui an nu vor fi pe pace. Îngăduiţi-mi a face o premoniţie: vor urma bătălii la baionetă!