ANDREI VASILIU

IPJ Dâmboviţa a demarat, la începutul acestei luni, verificarea dosarului în care 863 de ha din terenul Elenei Văcărescu au fost retrocedate unui cetăţean francez în anul 2011. În exclusivitate pentru cotidianul „Jurnal de Dâmboviţa”, purtătorul de cuvânt al Inspectoratului Judeţean de Poliţie, Adelina Torcică, a declarat că dosarul se află în lucru la Serviciul Ordine Publică, după ce poliţia s-a autosesizat în legătură cu retrocedarea controversată a unei părţi însemnate din moşia boierilor Văcăreşti.

Acţiunea poliţiştilor dâmboviţeni a pornit, aşadar, după 3 ani în care Corpul de control al premierului Emil Boc, Parchetul General şi SRI nu au dat curs sesizărilor formulate public de parlamentarul Ion Stan, deputat de Dâmboviţa. Din investigaţiile noastre gazetăreşti, ramificaţiile dosarului sunt deosebit de interesante, de vreme ce noul proprietar, după ce a deposedat Direcţia Silvică Dâmboviţa de o suprafaţă imensă de pădure din Ocolul Silvic Târgovi şte, a încercat să vândă o parte înapoi aceleiaşi Direcţii Silvice, însă fără succes.

Falsuri reclamate în dosarul de punere în posesie

Contactat ieri de reporterii „Jurnal de Dâmboviţa”, deputatul Ion Stan a declarat că nicio instituţie pe care a sesizat-o asupra cazului nu a demarat cercetări şi că nu are noutăţi despre acest caz. „Documentele pe care le-am depus atunci în Parlament arătau că cel care a cumpărat drepturile litigioase a folosit acte false. Nu ştiu ce s-a întâmplat cu acel material, nu am primit niciun răspuns. Punerea în posesie s-a făcut pe suprafeţe care nu au aparţinut niciodată familiei Văcărescu. S-a solicitat o suprafaţă de pădure, ori Elencuţa Văcărescu nu avusese decât zăvoi, iar potrivit configuraţiei geografice nu mai exista acel zăvoi. Ei vroiau să pună în posesie şi pădurea care aparţinea Mănăstirii Nucet. Punerea în posesie s-a făcut la acea vreme de către Comisia de la Prefectură şi Direcţia Silvică Dâmboviţa”, ne-a declarat ieri deputatul Ion Stan.

Subprefectul Antonel Jîjîie: „Reverificăm dosarul”

Într-o discuţie mai amplă legată de subiectul retrocedărilor din Dâmboviţa, subprefectul Antonel Jîjîie ne-a declarat ieri că dosarul „Moştenirea Văcăreştilor” a intrat în reverificări şi la Instituţia Prefectului. „Acum ne uităm din nou pe dosar. Terenul a fost al lui Zoe Caribol, sora Elenei Văcărescu. Problema e dacă trebuia dat la Academie sau la moştenitorul legal. Academia a solicitat prin 2006, noi am respins solicitările, dar ei nu au contestat la instanţă şi noi am dat moştenitorului legal. Academia Română, în ’48, primise 140 de hectare de pădure, plus conacul, plus tot ce e acolo. Dar prin donaţie, nu prin testament. Nu au mai contestat, nu a contestat nimeni. Cert este că Zoe Caribol a avut suprafaţa, rezultă din toate actele. Ea a făcut un testament în 1941, dar în 1948 a fost naţionalizată pădurea. În 1950 ea nu mai avea pădurea pe care a dispus să fie dată la Academie, şi atunci noi am dat la moştenitorul legal. Nu a fost luat în considerare testamentul, fiindcă la momentul morţii nu mai avea bunul în patrimoniu. Acum însă reverificăm dosarul”, ne-a declarat subprefectul de Dâmboviţa, Antonel Jîjîie, care a negat eventuale legături între prefectul de la acea vreme, Iancu Caracota, şi noul proprietar al moşiei Văcăreştilor. „S-a vorbit şi de implicarea prefectului Caracota, că ar fi fost rudă sau că l-ar fi ştiut pe moştenitor. Eu nu cred că l-a ştiut”, a mai spus subprefectul Antonel Jîjîie.

Direcţia Silvică, ofertată cu terenul de care a fost deposedată

Din informaţiile intrate în posesia redacţiei „Jurnal de Dâmboviţa”, noul proprietar, după ce a deposedat Direcţia Silvică de o suprafaţă însemnată din Ocolul Silvic Târgovişte, a încercat să vândă 50 de hectare de pădure înapoi Direcţiei Silvice, în baza dreptului de preemţiune. Sursele noastre spun însă că Direcţia Silvică, deşi iniţial se arăta interesată de ofertă, a refuzat tranzacţia în cele din urmă. „A făcut, într-adevăr [oferta], era pe raza ocolului Târgovişte, dar noi nu mai aveam nimic acolo, ar fi devenit o insulă a Direcţiei Silvice pe o suprafaţă privată. Cantoanele de pădure trebuie să fie compacte, altfel se fură lemnul. Direcţia e interesată doar de suprafeţele limitrofe, adică vecine cu fondul nostru forestier sau cu suprafeţe care au contract de pază cu noi”, ne-au explicat surse din Direcţia Silvică Dâmboviţa.

Corpul de Control al Guvernului Boc, Parchetul General şi SRI, sesizate încă din 2011, nu au mişcat nimic

Subiectul a fost adus în atenţia opiniei publice şi a instituţiilor statului încă din 2011, când deputatul PSD de Dâmboviţa Ion Stan sesiza în Parlament punerea în posesie a unui pretins urmaş al boierilor Văcăre şti, retrocedarea vizând şi terenuri ale Mănăstirii Nucet, din colegiul parlamentarului. „Poate ştiu primul-ministru Emil Boc şi preşedintele Traian Băsescu de ce prefectul judeţului a încălcat legea restituind aşa-zişilor moştenitori ai Elenei Văcărescu 850 ha de pădure, când prin testamentul existent aceştia aveau dreptul numai la 60 ha?! Dacă nu, îi poate spune SRIul”, arăta deputatul Ion Stan în Parlament pe data de 4 octombrie 2011.

Ulterior, după o lună, parlamentarul a revenit asupra subiectului cu noi amănunte: „Reconstituirea dreptului de proprietate asupra celor 863 ha de pădure s-a făcut sub presiunea pusă de prefectul Iancu Caracota asupra Direcţiei Silvice Târgovişte şi asupra Comisiei Judeţene de Aplicare a Legii Fondului Funciar, care iniţial respinsese amendamentul, iar ulterior, la ameninţările prefectului, a validat cererea înaintată de Şerban Alexandru Manu pentru autorul Zoe Caribol. Ocolul Silvic Târgovişte a precizat că s-a realizat şi punerea în posesie, în regim de urgenţă, la ordinul portocaliu primit de la Prefectura Dâmboviţa. Zăvoaiele din lunca râului Dâmboviţa, pornind de la Raciu şi ajungând la Moara Nouă, nu mai sunt ale statului. De asemenea, pădurile Iuda Mică şi Brăteasca au fost date familiei Manu. Ne punem întrebarea care sunt motivele care i-au determinat pe prefectul Iancu Caracota şi pe cei din Comisia Judeţeană de Fond Funciar de au închis ochii şi nu au vrut să citească paragraful II, punctul C din Testamentul Elenei Văcărescu, care precizează: «Las Academiei Române proprietatea asupra parcului, capelei, conacului şi clădirilor anexe cu toate instalaţiunile lor, cum şi proprietatea asupra suprafeţei tuturor terenurilor arabile, grădinăriilor, pădurilor şi zăvoaielor, toate făcând parte din mo- şia Văcăreşti, judeţul Dâmboviţa, excluzând din acestea 50 ha pământ arabil şi 50 ha pădure, uzufructul pe viaţă al acestor bunuri îl are sora mea Elencuţa»”, a declarat în 2011 deputatul Ion Stan.

2011, anul marilor tunuri date de mafia retrocedărilor

Verificările în dosarul „Moştenirea Văcăreştilor” au fost demarate abia la începutul acestei luni, însă nu de către instituţiile sesizate de deputatul Ion Stan în 2011, ci de poliţiştii dâmboviţeni, care s-au autosesizat în acest caz în noiembrie 2014. Autorităţile dâmboviţene s-au simţit, poate, încurajate de faptul că, la nivel naţional, a explodat scandalul privind retrocedările penale de zeci de milioane de euro dispuse în 2011 de ANRP-ul populat de apropiaţii fostului ministru PDL Elena Udrea.

Şefa DIICOT, Alina Bica, a fost arestată preventiv pentru că ar fi aprobat, în 2011, o despăgubire supraevaluată cu 60 de milioane de euro. Potrivit procurorilor DNA, suma uriaşă ar fi ajuns la Gheorghe Stelian, un apropiat al Elenei Udrea, fost ministru PDL la acea vreme, după ce soţul acesteia, Dorin Cocoş, ar fi primit mită 10 milioane de euro. Dacă 2011 a fost anul marilor fraude în numeroase cazuri de despăgubiri, poate că unii dintre cititorii noştri îşi vor explica mai uşor de ce au tăcut instituţiile statului şi în dosarul „Moştenirea Văcăreştilor”, a cărui investigare a început abia după 3 ani.