GEORGE COANDĂ

Nu ştiu de ce, sau cum se face că, neamul românesc este mereu supus unor diktate de fel de fel de Înalte Porţi de pe aiurea care, astfel, îl pedepsesc pentru vine închipuite, doar-doar îl vor îngenunchea sclavizându-l/ colonizându- l. Din fericire, din când în când, românii au găsit tăria lăuntrică de a se împotrivi unor „mai mari” ai lumii, luându-şi destinul în propriile mâini.

Or, ţara fiind tentant de seducătoare pentru marii prădători mondialişti de astăzi, ăştia tot încearcă s-o umilească, s-o confişte, s-o prăduiască. Iar de când suntem parte a imperiului, cu apucături bolşevice, zis Uniunea Europeană, ni se tot dă peste mână arătându-nise nişte pisici turbate. Ca acum, când Consiliul UE, sufocat de o imensă dragoste şi grijă faţă de România, tulburat de pildă, de noile legi ale Justiţiei, a pus de-o şedinţă specială de „analiză” a Parlamentului UE de la Strasbourg. Fiind, de fapt, convocat acolo pentru ... explicaţii, ministrului Justiţiei- apropo de admirabila practică democratică a UE- nu i s-a dat voie să ia cuvântul în înaltul forum continental. Să nu-ţi vină a crede! Atunci, Doamne iartă-mă, de ce-o mai fi fost convocat acolo!? A, da, a fost „chemat la ordine”, ca să i se dea... ordine. Bietul Tudorel Toader, cu toată firea sa de moldovean molcom, am văzut pe sticlă, s-a simţit profund sfidat şi jignit, astfel simţindu-ne noi, toţi românii, mai ales când câţiva hăitaşi ai popularilor europeni, majoritari în Parlamentul European, de teapa Monicăi Macovei, au sărit la beregata bietului om. Au muşcat cu furie otrăvită România însăşi! Şi tot ce s-a petrecut la Strasbourg a adus a diktat. Dar ştiţi ce este de mirare? Că, la Bucureşti, la nivel oficial, nimeni nu a luat/ nu ia atitudine patriotică reparatorie, iar herr Klaus Werner Iohannis habar n-are, hălăduind fericit şi indiferent în insule exotice. De fapt, Domnia Sa este un... preşedinte de timp liber. Deh, asta ne este soarta de astă dată! Din diktat în diktat la înfrângere finală?