GEORGE COANDĂ

Au trecut şi Sfintele Sărbători de Paşti ale anului de la Domnul 2016. Am crezut – dar în România zilelor noastre este o naivitate să mai crezi că mai poate fi ceva de bine – că în viaţa politică ar fi trebuit să se fi pus de-un armistiţiu. N-a fost să fie. Cum alegerile locale, iată, sunt la uşă, partidele politice n-au avut stare şi, nelini ştite, s-au pândit cu armele aşezate în poziţie de tragere.

Iar în guvernul de strânsură – comandat de mogulii de la Bruxelles – demisiile şi dihonia au dat pe dinafară. Bunăoară, ministrul Culturii a ţinut morţiş să nu-şi dea demisia la ordinul premierului şi la dorinţa preşedintelui republicii. Nu mă interesează ce şi cum devine cu scandalul, cert e că la guvern bântuie spectrul insubordonării, ceea ce ne spune că treaba nu e cuşer şi că nici Cioloş, nici cine mai e sau o să mai fie pe fotoliile ministeriale de la Palatul Victoria nu e de bun augur pentru naţiune. Or, cum spune românul, nu sunt de nicio doftă. Pe de altă parte, Klaus Werner Iohannis, speriat de moarte de pierderea dezastruoasă de încredere în ochii românilor, şi-a pus ciracii din laboratoarele Cotroceniului să gândească niscaiva strategii de recosmetizare a imaginii sale feştelite. Şi, uite-aşa, şi-a făcut apariţia, laolaltă cu soaţa sa, în pridvor la Patriarhie la praznicul Învierii Mântuitorului – şi cu toate astea i s-a strigat de trei ori în faţă „Demisia!” – şi pe urmă hop în zbor, a doua zi, tot cu soaţa, s-a dus să ciocnească un ou roşu cu trupeţii patriei, pe post de mercenari, rătăciţi sub comandă NATO prin pustietăţile Afganistanului. Herr Klaus şi făcătorii de strategii imagistice din ograda Cotrocenilor au mizat pe o… impresie artistică (reloaded, nu?) care să-l readucă pe fostul primar de Sibiu în atenţia de bine a naţiunii române. Pentru o clipă românii au fost surprinşi, dar repede s-au prins de şmecherie. Nein, herr Iohannis, nu ne puteţi păcăli! Poporul român nu vă are la inimă.

Desigur, nu e civilizat să-i strigi în faţă în noaptea Învierii să-şi dea demisia, este condamnabil gestul, este o necuviinţă, însă, hai să fim cinstiţi, acestui popor urgisit i-a ajuns cuţitul la os. Sângerează. Iar herr Iohannis şi politicienii patriei au aruncat ţara, o spun clar, în infern. Şi în acest moment premergător alegerilor locale, românii trăiesc o derută care aduce a haos. Şi aş vrea să mă credeţi: este un haos pus la cale în alte laboratoare, de pe la Bruxelles, Berlin şi Washington. Şi nu numai. Au trecut Sfintele Sărbători de Paşti şi „clasa politică” nu dă semne că s-ar reforma, cu toate arestuirile pe bandă ale DNA, acum, cu cinci minute înainte de alegeri. Şi nici herr Iohannis nu ne arată că şi-ar da seama pe ce lume trăieşte. A schimbat doar direcţia voiajelor peste mări şi ţări: nein Miami, ja Afganistan. Doar-doar i-or pune coroniţă pe creştet yankeii.