❚ Bilanţ alarmant al specialiştilor în urma ploilor care nu mai contenesc ❚ Cel mai important obiectiv care se află în situaţie de risc major este podul de la Finta, care mai rezistă până la prima viitură ❚ Vin la rând pragul de fund de la podul CFR şi Drumul Naţional de la Pucioasa, unde conducta magistrală de gaze naturale ar putea să dispară odată cu podul ❚ La Târgovişte, în zona situată între Podul Teiş şi Podul Mihai Bravu, eroziunea avansată a malului poate oricând să distrugă Parcul Matei Voievod ❚ De asemenea, conductele care aprovizionează cu apă Platforma industrială, aflate în proprietatea Combinatului de Oţeluri Speciale Târgovişte, sunt la cheremul naturii, cerându-se finanţare de la Apele Române pentru protejarea lor urgentă

VIOLETA STANCIU

Mai multe obiective strategice, dar şi utilitare din judeţul Dâmboviţa, situate în vecinătatea râurilor, riscă să dispară şi să devină istorie în cazul unor viituri puternice, dacă nu se întreprind măsuri urgente de remediere a deficienţelor apărute.

În acest sens, ing. Dănuţ Bîzgu, directorul Sistemului de Gospodărire a Apelor Dâmboviţa, a tras un puternic semnal de alarmă cu privire la riscul iminent de prăbuşire a unor astfel de obiective care ar antrena în mod automat şi alte instituţii colaterale. Pericole la podul de la Finta şi podul CFR Pucioasa De departe, cel mai important obiectiv care se află în situaţie de risc major este podul de la Finta, „care necesită o intervenţie urgentă pentru că o apă mare s-ar putea să-l izoleze total şi să rămână... istorie”, a avertizat directorul Dănuţ Bîzgu.

O situaţie la fel de îngrijorătoare o înregistrează şi pragul de fund de la podul CFR şi Drumul Naţional de la Pucioasa. Aici problema deosebită este că în aval de acesta există o conductă magistrală de gaze naturale care riscă să dispară odată cu podul, în cazul unei viituri ceva mai puternice.

„Referitor la pragul de fund de la Podul CFR şi DN de la Pucioasa, pe care eu l-am mai semnalat şi îl semnalez încă o dată, nu s-a luat nici o măsură. SNCFR fuge de răspundere, Drumurile Naţionale spun că nu-i al lor. A rămas să vedem cine va lua măsuri de reabilitare a acestuia. În aval de acest prag de fund, care protejează podul CFR şi podul rutier, există o conductă magistrală de gaze naturale care, atunci când acest prag de fund va ceda definitiv, probabil că va lua şi această conductă”, a mai arătat directorul Sistemului de Gospodărire a Apelor Dâmboviţa.

Platforma industrială riscă să rămână fără apă

Nici pe Platforma industrială a Târgoviş- tei situaţia nu este prea bună. Aceasta riscă să rămână fără apă deoarece conductele care aprovizionează Platforma, aflate în proprietatea Combinatului de Oţeluri Speciale Târgovişte, sunt la cheremul naturii.

„Cele două conducte de apă industrială ale COS (fostul Mechel) au rămas izolate. Am reuşit să deviem apa în zona Teiş-Pogorâş, pe malul stâng al râului Ialomiţa. Am salvat situaţia pe moment, însă la o viitură de amploare, cu debit de peste 400 mc/s, aceste două conducte nu vor mai rezista. Din discuţiile noastre cu cei de la COS, în primă fază, au vrut să renunţe la ele şi să încerce o alimentare de rezervă din derivaţia Valea Voievozilor-pârâul Ilfov, care este o investiţie foarte costisitoare. Noi le-am dat toate datele, dar deocamdată au stopat şi această idee. Încercăm prin Apele Române, prin fondul de investiţii pe care îl avem la dispoziţie, imediat cum este asigurată finanţarea, să intervenim în zona aceea pentru a proteja cele două conducte. Există pericolul ca toată zona industrială să rămână fără apă în cazul în care aceste conducte se vor rupe”, a arătat Dănuţ Bîzgu.

Probleme între Podul Teiş şi Podul Mihai Bravu

Şi problemele nu se opresc aici. O altă zonă critică de la Târgovişte este situată între Podul Teiş şi Podul Mihai Bravu, unde eroziunea avansată a malului riscă să distrugă zona de promenadă (Parcul Matei Voievod). Tot aici există pericolul de obturare a canalului de derivaţie care alimentează Lacul Brotăcei din zona Sârbi.

„În zona de evacuare conducte ape pluviale meteorice între Podul Teiş şi Podul Mihai Bravu, situaţia se datorează neluării măsurilor de către proprietarul de conductă, în speţă Primăria Târgovişte, de a proteja malul”, a declarat directorul Bîzgu.

Concluzie alarmantă

Potrivit acestuia, pagubele produse în perioada 18 aprilie – 28 mai 2014 se ridică în prima fază la 24 milioane lei, iar estimarea a fost făcută de comisiile comune Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă – Apele Române – Prefectura Dâmboviţa. „Sursele de finanţare din acest moment nu asigură nici o variantă”, a fost concluzia gravă a directorului Sistemului de Gospodărire a Apelor Dâmboviţa, ing. Dănuţ Bîzgu.