dr. DAN LUCA

Unde s-ar putea integra o persoan� care î�i dore�te o carier� în afacerile europene? Unii doresc un job în institu�ii, al�ii vor activitatea în misiuni diplomatice, reprezentan�e regionale, corpora�ii, grupuri de interese industriale, sindicate, firme de consultan��, camere de comer� �i industrie, organiza�ii neguvernamentale sau trusturi de pres�. În Bruxelles este loc pentru to�i!

În cadrul birourilor permanente ale federa�iilor industriale europene lucreaz� între 5 �i 15 oameni, �i avem de unde alege, fiindc� în Bruxelles sunt aproximativ 3.000 (trei mii – nu e nici o gre�eal�!) de birouri ale asocia�iilor europene sectoriale. Cu totul cam 20.000 de oameni î�i deruleaz� activitatea în acest sector, doar la Bruxelles. Fiecare structur� este coordonat� de o persoan� purtând fie titlul de Secretar General, Director General sau Head of Office.

Sunt oameni foarte influen�i în mecanismul legisla�iei europene, calit��ile lor fiind de multe ori determinante pentru ramurile industriale pe care le reprezint�. Secretarul General coordoneaz� activitatea unui Secretariat. Salariile acestor persoane sunt excelente, în concordan�� cu reponsabilitatea pe care o au, atingând 5.000 euro sau chiar 10.000 euro pe lun�, în func�ie de industria pe care o reprezint�.

Succesul acestor organiza�ii se m�soar� prin recunoa�terea la nivel înalt de c�tre factorii de decizie europeni a organiza�iei ca influent� �i indispensabil� în procesul evolutiv al legii comunitare, pe de o parte, dar �i important� ca activitate în cadrul grupului de c�tre membri, adic� cei care acoper� costurile activit��ii de la Bruxelles. Probabil mul�i se întreb� dac� preg�tirea pe care o au le-ar permite s� g�seasc� un loc de munc� în Bruxelles-ul european.

Concursurile EPSO, pentru a deveni func�ionar comunitar, trezesc mare interes, dar via�a poate s� fie îns� interesant� �i lucrând în sectorul privat al capitalei Europei. Sutele de români care activeaz� deja în acest sistem pot s� confirme c� dimensiunea privat� a afacerilor europene nu este de neglijat. Dar s� revenim la preg�tirea necesar� pentru a lucra în Bruxelles.

Dac� ne referim la educa�ia formal�, candidatul trebuie s� aib� deja o diplom�, chiar dac� aceasta este dintr-o universitate româneasc�. Un master efectuat într-o �ar� vest-european� este de asemenea extrem de util. Limbile str�ine sunt foarte importante. F�r� limba englez� nu se poate face nimic, franceza este un punct în plus, iar dac� ai cuno�tin�e de limba german�, este �i mai bine. Italiana �i spaniola nu fac diferen�a, fiind mul�i italieni �i spanioli în Bruxelles.

Dac� dori�i s� lucra�i în Bruxelles, c�uta�i s� în�elege�i mai mult decât mecanismul institu�ional, s� v� specializa�i treptat pe anumite politici sectoriale, fie cea de mediu, energie, trasporturi, finan�e. Nu d� bine dac� la un interviu nu ai habar ce reprezint� prescurt�ri precum WWF sau CEFIC �i solici�i un job ca expert pe politicile de mediu.

�i pentru a-i ambi�iona �i mai mult pe cei interesa�i, lipsa speciali�tilor de politici sectoriale în domeniul european, lipsa unei prezen�e industriale române�ti integrate în federa�iile europene �i statulul de nou membru UE pentru România fac ca nici un român s� nu ocupe înc� pozi�ii de vârf în cadrul federa�iilor europene de la Bruxelles. Prin mult� munc� �i pasiune totul e posibil!

Dan LUCA este doctor în Rela�ii Interna�ionale �i Studii Europene, fondator în 2003 al Clubului „140România-UE” Bruxelles. Are 41 de ani �i î�i desf�oar� activitatea la Bruxelles din 1997. Este autorul a 3 c�r�i despre România afacerilor europene, Bruxelles-ul european �i dilemele comunic�rii. Este profesor la universit��i din Bruxelles, Gorizia (Italia), Bucure�ti �i Cluj. În 2008, inspirat �i sprijinit de social-democra�ii germani, sociali�tii francezi �i laburi�tii britanici, a înfiin�at la Bruxelles prima filial� din afara teritoriului României a unui partid politic român – PSD Bruxelles.