Teme principale

Prima paginã (PDF)

Newsletter

Aboneaza-te pentru a primi buletinul de stiri prin email

Adresa ta de email:
Agentia Nationala de presa AGERPRES - www.agerpres.ro



06.04.2021 00:18

Interviu realizat de prof.univ.dr. Ioan Cezar Corâci


A A

Mircea Coºea (II) – Tot acest fast cu fondurile comunitare ne duce la ideea cã România, în realitate, nu are niciun fel de capacitate internã de a se redresa

Mircea Coºea (II) – Tot acest fast cu fondurile comunitare ne duce la ideea cã România, în realitate, nu are niciun fel de capacitate internã de a se redresa

Ioan Cezar Corâci: [Sã vedem dacã acest „nu le mai facem” este urmarea unei politici bine gândite de distrugere a industriei româneºti sau dacã este la mijloc o prostie de guvernare]. Efectul negativ e acelaºi… Mircea Coºa: Exact. Dar câteodatã ai nevoie sã cunoºti ºi cauzele. Vedeþi ceea ce se întâmplã acum este o chestiune care ar trebui sã ne îngrijoreze. Tot acest fast, acest spectacol de luminã ºi sunete în legãturã cu fondurile comunitare, faptul cã ni se tot anunþã cã ele sunt miracolul, ne duce la ideea cã România, în realitate, nu are niciun fel de capacitate internã de a se redresa. Stãm la mâna acestor fonduri care, aºa cum am spus, nu sunt atât de miraculoase pe cât par ºi, în lipsa sau în incapacitatea lor de a miºca ceva, ne vom împrumuta în viitor ºi mai mult. ªi România intrã într-o perioadã în care tot ceea ce facem ºi consumãm este pe bazã de împrumut. Se vorbeºte despre investiþii. Vom face investiþii, vom face investiþii, este un laitmotiv, dar trebuie sã spunem foarte clar cã investiþiile au un efect negativ enorm de mare astãzi, acum, în România. Pentru cã investiþiile în România înseamnã import 100% de capital de producþie. Nu mai fabricãm bitum, deci va trebui sã importãm pentru autostrãzi, nu mai fabricãm fier beton, nu mai fabricãm sticlã de construcþii, ceramicã ºi altele… Deci dacã vrem sã dezvoltãm construcþiile, va fi un import foarte mare. Dacã vrem sã facem autostrãzi, va fi un import foarte mare. Sigur cã, în timp, probabil cã lucrurile se vor rearanja, pentru cã investiþiile aduc beneficiu, dar pe termen scurt ºi mediu situaþia în România nu e deloc rozã.

I.C.C.: Fondurile europene presupun cofinanþare, printre altele. Or, din câte ºtiu, pe bazã de împrumuturi nu prea… E între regulile Uniunii Europene…

M.C.: Sigur cã da, ºi asta e o mare problemã.

I.C.C.: Adicã voi avea neîncrederea inclusiv a comunitãþilor locale care e din ce în ce mai mare, în absorbþia de fonduri europene, datoritã a ”n” scandaluri, a ”n” reguli, unele impuse numai de noi, care nu existau la nivelul Comisiei Europene. Nici eu, personal, nu înþeleg acest entuziasm al guvernului pentru ideea de fonduri europene pe care, din câte ºtiu eu, întreprinzãtorii nu prea îl împãrtãºesc.

M.C.: Pe de o parte. Pe de altã parte, trebuie ºi sã demitizãm aceste fonduri europene. Deocamdatã discutãm despre 30 de miliarde. În realitate sunt 17 miliarde nerambursabili, restul sunt împrumuturi. Împrumut cu o dobândã mai micã, e adevãrat, dar tot împrumut este. Deci oricum am lua lucrurile deocamdatã e foarte greu sã ne gândim la o relansare aºa cum o doreºte guvernul, în formã de V, aºa ca un avion cu reacþie, sã decolãm dintr-o datã… Nu! Va fi greu ºi de abia de acum începe o perioadã grea, pentru cã veniturile populaþiei nu mai sunt la nivelul la care au fost. Pensiile, salariile nu mai fac faþã unor creºteri importante de preþuri, scade consumul, iar ideea asta care nu e bine înþeleasã, de cãtre unii, ºi anume cã prin consum nu faci creºtere economicã e falsã, deoarece consumul trebuie sã punã în miºcare economia.

I.C.C.: E o pârghie folositã în multe þãri ºi, cel puþin pe termen scurt…

M.C.: Sigur, cu condiþia sã ai o cât mai importantã ofertã internã.

I.C.C.: Evident, evident, sã nu fie bazat numai pe import.

M.C.: Însã, totuºi, revenind la aceastã idee de… în fond 30 de miliarde, ok, chiar dacã împrumut, dar asta înseamnã proiecte… Nu ºtiu, planul ãla de rezilienþã dvs. vã spune ceva?

I.C.C.: Pãi nu-mi spune mare lucru pentru cã nu este nici finalizat, nici public. Sunt niºte discuþii generale în legãturã cu el pe care le-am auzit din niºte ieºiri publice ale decidenþilor noºtri, dupã întâlnirea de la Cotroceni a guvernului cu dl. preºedinte.

M.C.: Acest plan trebuie spus cã a fost respins prima oarã de Uniunea Europeanã pentru cã nu avea în vedere cele ºase direcþii prioritare. Acum se lucreazã intens, asta ºtiu precis, dare-ar Domnu sã se lucreze ºi bine, pentru cã pânã pe 30 aprilie planul trebuie sã fie trimis la Bruxelles.

I.C.C.: Planul nu ar trebui sã fie baza urmãtoarelor proiecte finanþate cu cele 30 de miliarde sau mãcar direcþiile…

M.C.: Sigur cã da

I.C.C.: … trebuie sã fie prinse în acest plan. Pentru cã…

M.C.: O sã fie un fel de schemã strategicã..

I.C.C.: Deoarece Comisia Europeanã se va uita dacã sunt coerente ºi consecvente. M.C.: O, da, sigur. Acest plan trebuie sã treacã ºi prin Parlament, chiar dacã Guvernul nu doreºte, dar asta este indicaþia UE, deci pânã la 30 aprilie, dupã aia trebuie sã fie negociat la Bruxelles ºi numai dupã asta o sã vedem cât mai rãmâne valabil din el.

I.C.C.: ªi ce poate fi finanþat, pentru cã ideea de 30 de miliarde e o cifrã teoreticã, care dacã nu va fi acoperitã de proiecte, nu vom reuºi sã absorbim aceºti bani.

M.C.: Da.

I.C.C.: Mi-am pus de multe ori întrebarea, domnule profesor, cum se face cã þãri ca Polonia au reuºit sã absoarbã integral fondurile comunitare?…

M.C.: Aceasta e o discuþie pe care vã sugerez sã o aveþi în ziarul dvs. în mai multe seriale. Pentru cã este extraordinar ce a fãcut Polonia! Polonia este campioana acestui secol din punctul de vedere al dezvoltãrii, a fãcut niºte lucruri extraordinare ºi trebuie sã le prezentãm…eu am tot scris pe ideea asta ºi am publicat pe ici pe colo… Deci trebuie ca lumea sã ºtie ce au fãcut alþii ºi ce am putea sã facem ºi noi…

I.C.C.: Pentru cã dacã tot copiem experienþe din UE, hai sã le copiem pe cele pozitive…

M.C.: Este un miracol ce s-a întâmplat în Polonia, cum au reuºit sã avanseze într-un ritm extraordinar, sã devinã o putere economicã ºi asta sigur cu aceleaºi mijloace pe care teoretic le-am fi avut ºi noi, adicã fonduri europene ºi efortul intern. La noi efortul intern a fost mai mic, sau a fost chiar obstrucþionat atunci când a încercat sã fie. Tocmai discutam despre faptul cã acest efort pe care patronatul român îl face prin întreprinderile mici ºi mijlocii nu este deloc sprijinit de Guvern. Doar în teorie, fel de fel de programe, dar toatã lumea ºtie cã aceste programe nu au funcþionat sau au funcþionat extrem de modest.



Comentarii

sau

Adaugã comentariul tãu daca nu ai cont facebook

Nume:


Comentariu:



cod captcha



Din aceeaºi categorie

Greva de la QUADRA merge înainte!
Recensãmântul populației, în faza recenzãrii la domiciliu,
„La COS Târgoviște, salariile sunt dezamãgitor de mici”
Majorarea salariului minim... la alegere!
„Sunt 200 de ºomeri înregistraþi la AJOFM care ar putea sã revinã”
„Automecanica Moreni stã mai bine decât fabricile de la Cugir”
Îngrijorãri sindicale legate de conflictul Rusia – Ucraina!
Societãțile din Apãrare nu au bugetele aprobate pe 2021
Alianța de guvernare PSD-PNL, sub lupa sindicalã
Electrica a cerut falimentul COS Târgoviște



Politica de Cookie
Politica de Confidentialitate

Editorial

Judeþul Dâmboviþa - de la trecutul istoric la perspective în secolul XXI (partea a III-a)

ªi mulþi au constatat aceastã realitate ºi cu prilejul recentelor „Zile ale judeþului Dâmboviþa”, zile în care am strãbãtut acest meleag de þarã prin mai multe zãri ale sale, prilej de a vedea la faþa locului cum de la Potlogiul brâncovenesc ºi Gãeºtiul lui Gheorghe Zamfir, ºi „orașul aurului negru” Moreni, ºi Pucioasa, care pãstreazã încã amintirea faimosului general Kiselleff, cel ce i-a descoperit... [citeºte tot...]


Agentie imobiliara Sibiu
Anunturi Imobiliare Dambovita

Follow artpress_tgv on Twitter






Posta redactiei: fii jurnalist !

Fii jurnalist, introdu propriile tale stiri, fotografii, scrisori deschise, sesizari in sectiunea dedicata postei redactiei.

Ce anume iti poate strica fosa septica ecologica

Ce anume iti poate strica fosa septica ecologica
Cand esti nevoit sa-ti montezi o fosa septica ecologica deoarece in zona in care locuiesti nu exista canalizare este nevoie sa tii cont de anumite reguli de mentenanta pentru a nu afecta negativ sistemul septic si pentru a-i prelungi durata de viata. Acest lucru nu este benefic numai din punct de vedere financiar, dar te poate ajuta sa previi situatii neplacute cauzate de refulari sau mirosuri urate. [citeºte tot...]

Alte articole »

Trimite articol

publicitate

aparate foto digitale