❚ Condiţiile meteorologice atipice din această primăvară capricioasă, cu ploi dese şi abundente, urmate imediat de creşterea bruscă a temperaturilor au creat un mediu deosebit de favorabil pentru apariţia bolilor şi dăunătorilor ❚ Cele mai afectate sunt culturile de rapiţă, porumb, floarea-soarelui şi cereale păioase ❚ Directorul Oficiului Fitosanitar spune că producătorii au fost avertizaţi de anul trecut despre atacul periculos al unei ciuperci foarte rezistente, însă fermierii dâmboviţeni nu respectă asolamentul şi nici nu rotesc culturile

VIOLETA STANCIU

Condiţiile meteorologice atipice din această primăvară capricioasă, cu ploi dese şi abundente, urmate imediat de creşterea bruscă a temperaturilor au creat un mediu deosebit de favorabil pentru apariţia bolilor şi dăunătorilor la aproape toate culturile. Însă, de departe, cea mai afectată este cultura de rapiţă, cultivată pe suprafeţe destul de mari de fermierii dâmboviţeni şi datorită profitabilităţii ei. Semnalul de alarmă privind situaţia critică a culturii de rapiţă a fost tras chiar de directorul Oficiului Fitosanitar Dâmboviţa, ing. Nicolae Manea, care îi sfătuieşte pe fermieri să renunţe, timp de câţiva ani, la această cultură, pentru că numai prin rotaţia culturilor pot scăpa de dăunătorii din sol. Nu de alta, dar principalul dăunător al rapiţei, sclerotinia sclerotiorum, este o ciupercă periculoasă care rezistă în sol timp de şapte ani.

„Ploile au afectat culturile, mai ales în locurile în care apa a stagnat mai multe zile şi nemaiavând aer, plantele se asfixiază. În al doilea rând, din cauza umidităţii foarte mari şi în condiţiile în care temperaturile vor creşte, se creează un climat deosebit de favorabil pentru dezvoltarea bolilor. În urmă cu câteva zile, noi am făcut un control în teritoriu la culturile de rapiţă, porumb, floarea-soarelui şi cereale păioase. Noi ştiam acest lucru şi am avertizat producătorii, încă de anul trecut, în special pe cei de rapiţă şi floarea soarelui pentru că eu am constatat în momentul în care s-a recoltat rapiţa, anul trecut, că în urma combinei ieşea ca şi cum ar fi fost fum. Această boală este momentan în stadiu incipient la rapiţă şi datorită faptului că fermierii noştri nu au suprafeţe atât de mari care să le permită o rotaţie corespunzătoare a culturilor. Suprafeţele cultivate cu rapiţă au crescut an de an pentru că este o cultură bună, atât pentru producători, cât şi ca tehnologie. Cultivând an de an rapiţă, fără să respecte asolamentul, rezultatul a fost că a crescut rezerva de boli şi de dăunători. Încă de anul trecut am constatat un atac foarte mare de sclerotinia sclerotiorum (putregaiul alb al florii soarelui), o ciupercă ce are un climat deosebit de favorabil pentru dezvoltare în condiţii de umiditate. Ca urmare a neefectuării rotaţiei culturilor şi a cultivării cam pe aceleaşi sole a rapiţei, atacul a crescut şi va creşte pentru că până la recoltatul rapiţei mai este încă destul timp şi deja am găsit în aproape toate solele controlate plante atacate şi într-un procent destul de mare. Atacul este la început, am găsit şi scleroţi deja formaţi. Ideea este că această ciupercă rezistă în sol timp de şapte ani”, a semnalat directorul Oficiului Fitosanitar Dâmboviţa, ing. Nicolae Manea.

„Problema este deosebit de gravă”

Chiar dacă şi-au făcut datoria şi au recomandat fermierilor efectuarea tratamentului împotriva sclerotiniei, specialiştii fitosanitari nu prea mai cred în eficienţa acestuia, dat fiind faptul că plantele au crescut foarte mult în înălţime, aspect care împiedică pătrunderea tratamentului în sol.

„Nu ştiu la ora aceasta dacă mai este eficient vreun tratament. Cei care au făcut două tratamente probabil că au rezolvat cumva problema. Eu ştiu că în Balta Brăilei, anul trecut, au fost suprafeţe foarte mari cultivate cu rapiţă. Am consultat- o pe colega mea de la Brăila şi mi-a zis că în Insula Mare a Brăilei, cei care au cultivat suprafeţe foarte mari de rapiţă, anul acesta nu au mai cultivat nici măcar un hectar de rapiţă, pentru că nu au mai putut stăpâni atacul acestei ciuperci. Deci singura posibilitate de a combate boala este efectuarea asolamentului. Dacă s-ar fi respectat tehnologia, nu se ajungea aici. Problema este deosebit de gravă, din punctul nostru de vedere”, a mai punctat directorul Nicolae Manea.

Acesta a avertizat că boala atacă şi floarea soarelui...

„Am găsit anul trecut boala şi în culturile de floarea-soarelui. Acum plantele de floarea soarelui sunt în stadiul de 4, maxim 6 frunze, din ce am văzut noi pe teren. În mod cert sclerotinia va apare şi la floarea soarelui”, a atenţionat directorul Oficiului Fitosanitar Dâmboviţa.