Alina Mavrodin Vasiliu, director artistic Festivalul Național „Crizantema de aur”:

La mulți ani cu suflete de romanț�, transmit din Cetatea Romanței Târgoviște, fraților noștri basarabeni din B�lți și din Cahul și tuturor instituțiilor implicate în s�rb�torirea a 106 ani de la Unirea Basarabiei cu România. Prezența acestor grupuri mari de elevi din Republica Moldova, al�turi de elevi din Alba Iulia, alt mare oraș al Unirii românilor, ne ofer� prilejul de a ne reaminti toate valorile culturale și spirituale care ne unesc și pe care avem datoria s� le l�s�m moștenire tinerei generații. Muzeul «Casa Romanței» din Târgoviște este locul ideal de a ne întâlni pentru a-i omagia pe toți corifeii romanței românești de pe ambele maluri ale Prutului, care au slujit muzica noastr�, poezia româneasc� și limba român� literar�, într-o trinitate a sufletului românesc ce ofer� romanței virtuți identitare unice în patrimoniul național. Aducem și ast�zi omagiul nostru, din Cetatea Romanței Târgoviște, pentru toți marii compozitori, poeți și interpreți de romanț� din Basarabia, pentru toți cei care o promoveaz� și contribuie la acest pod de crizanteme de aur și argint între Târgoviște și Chișin�u. La mulți ani uniți!

Prof.univ.dr. Ioan Opriș, muzeolog, fondator Muzeul Cotroceni:

Pentru românitate, Anul 1918 a fost unul fast, începând cu Buna Vestire din prim�var�, anunțat� de Sfatul Ț�rii la Chișin�u și încheind cu Sfântul Andrei, în iarn�, prin arcul celor trei evenimente unioniste, încheiate la Alba Iulia la 1 Decembrie. Înaintașii noștrii ne-au l�sat atunci o Țar� Mare, care reunea provinciile istorice românești. La fapta lor a contribuit credința, puterea, jertfa întregului neam. Prin glasurile lor reunite, „Deșteapt�-te, române!” s-a adeverit, venindu-i vremea! Cântecul și tradiția le-au  dat forț�, i-au însuflețit! Din versurile lui Anton Pann, Vasile Alecsandri, Octavian Goga, George Coșbuc și ale multor alți creatori, asociate muzicii, românii și-au înt�rit sufletele, încrez�tori în steaua lor bun�. Muzeul „Casa Romanței” g�zduiește un tezaur național unde creații nemuritoare stau m�rturie felului de a fi și de a tr�i al românit�ții. De Ziua Unirii Basarabiei cu România, Muzeul ne-a oferit, din nou dovezile istorice și artistice ale unei inestimabile componente care definește, prin patrimoniul s�u, identitatea național�. La mulți ani România!

E.S. Consul Mihai Tican, gerant interimar la Consulatul General al României în B�lți:

Este o onoare și o pl�cere s� fiu ast�zi aici, al�turi de dumneavoastr�. Aș vrea s� aduc, în primul rând, mulțumire doamnei Alina Mavrodin Vasiliu pentru implicarea neobosit� în promovarea romanței, un gen muzical al românilor de pretutindeni și, la fel, pentru promovarea Muzeului Casa Românței din Târgoviște, un muzeu unic în România. V� mulțumesc de asemenea pentru oportunitatea oferit� constant elevilor din Republica Moldova, ast�zi din Rezina și a profesorilor acestora de a vizita muzeul și de a se informa despre romanț� și despre slujitorii acestuia. Aceleași mulțumiri și pentru muzeograful Andrei Vasiliu, pentru dragostea și ingeniozitatea cu care acesta asambleaz� și prezint� informațiile pe timpul vizitei. Mulțumesc de asemenea și domnului primar de Rezina, Simion Tatarov, pentru implicarea în proiect și facilitarea accesului elevilor la aceast� vizit�. Eu sunt printre puținii care au vizitat muzeul și online și fizic, și pot s� afirm f�r� s� greșesc cu mare t�rie c� o vizit� online se apropie destul de mult și de o vizit� în format fizic. Mie mi-au pl�cut ambele variante, le-am urm�rit cu mare atenție. La mulți ani tuturor românilor din Republica Moldova și din România!

Madlen Șerban, secretar general al Comisiei Naționale a României pentru UNESCO:

Gândirea despre cine suntem, identitatea noastr�, este aceea care ne conduce de fiecare dat� c�tre dorința de a crea punțile de leg�tur� și nu de a c�uta ceea ce ne desparte. Este meritul culturii și al artelor în general de a ne face s� ne simțim personalit�ți puternice, ancorate într-un p�mânt cu r�d�cini s�n�toase, care ne d� dreptul s� avem aspirații pentru viitorul pe care ni-l dorim. Vorbim despre Muzeul Romanței, din punctul nostru de vedere, al Comisiei Naționale a României pentru UNESCO, vorbim despre o experienț� unic�. Nu am mai întâlnit o astfel de experienț�, cei care gl�suim cu sufletul romanței și gl�suim românește, nic�ieri altundeva, înc� nimeni nu l-a realizat. Am fost mereu impresionat� de participanții la Festivalul Crizantema de Aur, de data aceasta, de la Târgoviște, pentru c� atunci când au venit în cetate și au ajuns la muzeul romanței, oameni care nu veniser� pe meleagurile Târgoviștei, au fost absolut impresionați de cât de mult� informație au putut primi cu aceast� ocazie. Și din acest motiv, Asociației Cetatea Romanței, le suntem recunosc�tori și pentru faptul c�, fiind desigur o asociație cu acreditare pentru UNESCO, în baza de date a UNESCO mondial, iat� c� a reușit acest Muzeu al Romanței, pe care dumneavoastr�, vizitându-l ast�zi, nu ați f�cut decât s� v� oferiți cel mai frumos dar pe care cred c� vi-l puteați oferi.

Unirea Basarabiei cu România a fost un act de decizie al acelora ce au tr�it în acele vremi. Acum suntem uniți deja prin spiritul european. La fel cum s-a întâmplat cu C�mașa cu Altiț�, am convingerea c� romanța ne unește. Vom fi veșnic recunosc�tori muzeului care ne este cas� a romanței și tot ceea ce se întâmpl� în acest eveniment și nu numai, pentru c� este o bucurie continu� tot ceea ce tr�im! Romanța ne unește!

Rodica Melnic, prim�ria orașului Rezina:

Vreau s� v� spun c� am fost foarte pl�cut, uimiți despre toat� aceast� istorie a romanței, care se vede c� este de lung� durat� și are o colecție nemaipomenit� și foarte, foarte important�. V� mulțumim înc� o dat� pentru efortul depus, pentru c� ne-ați oferit o astfel de posibilitate s� fim al�turi de voi, de Târgoviște. Chiar vrem s� ajungem acolo cu prima oportunitate. Neap�rat o s� depunem efort s� venim și fizic.

Centrul Creație „Luceaf�rul” din Cahul:

Suntem foarte mulțumiți c� suntem împreun� ast�zi și în aceast� mare s�rb�toare am vizionat secvențe pl�cute despre aceast� comoar� istoric� frumoas� a romanței.

Tatiana Anghelinici, director adjunct Liceul Teoretic „Olimp”, orașul Rezina, Rep. Moldova:

V� mulțumim pentru o excursie foarte interesant�, o excursie virtual� și sper�m c� ne revedem în Târgoviște. Romanța ne unește!

Georgeta Plut�, interpret� de Romanțe, prof. de canto la Liceul de Arte „Regina Maria” din Alba-Iulia:

Romanța a fost și este „Rug�ciunea” unui neam al c�rui trecut zbuciumat de desp�rțiri și-a g�sit alinare, dor, bucurie și nostalgie prin ea... Gen muzical de patrimoniu, Romanța trebuie cinstit� și respectat�, și cum putem face asta mai bine decât s�-i educ�m pe copiii noștri s� o descopere și s� o onoreze ??! F�când asta, îi în�lț�m și le oferim o perspectiv� s�n�toas� pentru un viitor în care vor ști s�-și respecte r�d�cinile! V� mulțumesc din suflet pentru ocazia de a fi al�turi de frații noștri din Basarabia, la aceast� zi de mare s�rb�toare! Romanța ne unește!