La Cluj Napoca a avut loc joi, 15 noiembrie 2018, Forumul Serviciilor şi Tehnologiilor Medicale, eveniment care reprezintă un liant între reprezentanţii serviciilor medicale publice/private (manageri de spitale) şi cei ai tehnologiilor medicale, pe de-o parte, şi autorităţile publice, asociaţiile de pacienţi, mass-media, pe de altă parte.

Forumul a fost organizat de publicaţia ZIAR MEDICAL în parteneriat cu Medical System Enterprise.

La eveniment au fost prezenţi, parlamentari, manageri de spitale judeţene şi municipale, directori medicali şi şefi de secţii şi manageri de clinici private, lideri de opinie din domeniul medical public şi privat şi reprezentanţi ai asociaţiilor naţionale de pacienţi.

Principalele teme abordate, în cadrul dezbaterilor, au fost: Discontinuitatea îngrijirilor pentru pacienţii chirurgicali; Bugetarea sistemului medical în funcţie de serviciile acordate; Crearea centrelor de îngrijiri de lungă durată; Digitalizarea serviciilor medicale; Legislaţia privind achiziţiile publice – un obstacol sau un sprijin pentru sistemul medical; Noutăţi CNAS; Leaderhip medical.

Prof. univ. dr. Irinel Popescu, preşedinte al Academiei de Știinţe Medicale, a afirmat că în România cercetarea medicală din spitale este subfinanţată deşi rezultatul cercetărilor poate duce la creşterea veniturilor clinicilor. „Cred”, a spus el, „că trebui folosită această resursă umană din spitale. Pot fi o sursă de venit. Spitalele pot obţine venituri suplimentare din activitatea de cercetare. O parte din infrastructura de spital se datorează proiectelor de cercetare realizate de echipa de cercetători. Academia şi-a asumat această manieră de a accesa fondurile pentru a dota unităţile cu angiografe. Acestea trebuie să facă cercetare timp de cinci ani de zile, şi apoi aparatura va aprţine spitalului. 17 spitale au beneficiat de acest proiect”.

Punctând pe marginea aceluiaşi subiect, dr. Laszlo Attila, preşedintele Comisiei pentru Sănătate Publică din Senatul României, a precizat că  Legea Cercetării „stagnează în Parlament de ani de zile (...). Ar fi oportună adoptarea acestei legi care să reglementeze problemele legate de salarizare şi de integrarea clinică”. El a  recomandat să se revadă organigrama spitalelor şi a universităţilor, pentru că „sunt cazuri când bugetul unei clinici provine o treime din activitatea medicală şi două treimi din cercetare”.

Dr. Băltaru, comandantul Spitalului Militar de Urgenţă „Dr. Constantin Papilian” din Cluj Napoca, a reiterat faptul că unităţile medicale ale Ministerului Apărării Naţionale sunt deschise tuturor categoriilor de pacienţi şi a atras atenţia asupra unei categorii vulnerabile de pacienţii: vârstnicii. „Sunt 760.000 de persoane trecute de 75 de ani care trăiesc singure în mediul rural. Suntem obligaţi să ţinem pacienţii în spitale pentru că nu avem unde să îi trimitem. Nu avem categorii de instituţii medicale care să preia astfel de pacienţi. Avem nevoie de instituţii pentru cazurile care necesită tratament de lungă durată la terapie intensivă”.

În acest context, dl Vasile Barbu, preşedinte al Asociaţiei Naţionale pentru Protecţia Pacienţilor, a criticat „discriminarea pacientului din mediul rural” şi a cerut tarifarea separată a pachetelor de îngrijire la domiciliu. „S-a renunţat la astfel de servicii pentru că serviciile nu sunt acoperite de suma de 50 de lei decontată de Casa de Asigurări de Sănătate”.

Preşedintele Casei Judeţene de Asigurări de Sănătate Cluj, dr. Luminiţa Chirilă, a anunţat că „în acest moment se lucrează la proiectul de norme metodologice de aplicare a contractului cadru pentru anul 2019 şi la întreg pachetul legislativ pentru programele naţionale de sănătate pentru următorii doi ani. Furnizorul este obligat să ofere informaţii referitor la serviciile pe care le oferă pacienţilor. Dacă fiecare piesă din puzzle îşi face treaba, vom stabili un circuit corect în vederea accesării serviciilor. Priorităţile Casei de Asigurări de Sănătate sunt să asigure accesul la servicii medicale de calitate, controlul costurilor şi satisfacţia beneficiarilor serviciilor medicale. Ofertele de servicii medicale trebuie să fie orientate către nevoile reale de sănătate ale pacienţilor”.

Cătălin Tîlvescu, coordonatorul departamentului de Medicină Hiperbară Nova Vita, Tg. Mureş, atrăgea atenţia asupra noilor tehnologii medicale, cum ar fi camera de oxigenoterapie hiperbară: „Am observat o aplicabilitate foarte mare a acestei terapii şi ne dorim o colaborare cu alte specialităţi pentru ca tot mai mulţi pacienţi să beneficieze de această terapie”.

Conf. univ. dr. Carmen Orban, managerul Institutului Clinic Fundeni a salutat oportunitatea organizării Forumului Serviciilor şi Tehnologiilor Medicale: „Vă mărturisesc că apreciez că vreţi să mişcăm lucrurile. Eu am fost la toate conferinţele, dar nu am văzut finalitatea lor. Eu sunt pentru cuantificarea actului medical corect şi pentru diferenţierea salarială. E uşor de făcut pentru că există indicatori de perfomanţă. (...) Este momentul să nu ne fie frică, putem schimba lucrurile”.

În cadrul Forumului a fost lansată aplicaţia Spital Plus, o premieră pe piaţa serviciilor medicale pentru pacienţii din România. Este vorba despre  un sistem software dedicat pacienţilor şi entităţilor medicale. „În cadrul aplicaţiei mai există un modul specializat pe interacţiunea în timp real, un chat, prin care pacienţii pot interacţiona foarte uşor cu entităţile medicale, pot să le scrie, să le pună întrebări, să le trimită fişiere tip text, audio, foto, video”, a declarat Tudor Dan Pop (Medical System Enterprise), realizatorul programului.

Sponsori: ROCHE, Bristol Myers Squibb, Centrul Medical Nova Vita, Cardio Med Mureş, Clinica Endo Plus, Spitalul Militar de Urgenţă Cluj Napoca, Institutul Clinic Fundeni