DR. DAN LUCA

Nu înseamn� c� dac� e�ti tân�r reprezin�i genera�ia Erasmus. Nu înseamn� c� e�ti „genera�ia Erasmus” doar dac� ai c�l�torit în Europa. „Genera�ia Erasmus” este un mod de gândire, în care discursul na�ionalist nu are ce s� caute, în care distrugerea (chiar �i involuntar�) din discurs, nu ajut�. Toleran�� european�, viziune, deschidere c�tre al�ii - asta e Genera�ia Erasmus!

M� bucur c� am reu�it s� tr�iesc o astfel de senza�ie – o experien�� de 4 ani la Asocia�ia Studen�ilor Europeni (AEGEE) Cluj �i apoi doi ani fiind ales în Biroul Executiv de la Bruxelles. În aceast� formul� am lansat proiecte împreun� cu colegii de diferite na�ionalit��i, am participat la discu�ii în limba englez�, dar am lucrat �i în francez�. Activitatea a însemnat lucru în echipe multina�ionale, evenimente în capitale europene, implicare în viitor - proiectul Europa 2020 îl discutam deja în anii ‘90.

Matteo Renzi, la doar 39 de ani, este noul premier italian, nu îns� f�r� a atrage controverse. Dincolo de convingerile politice, unul dintre atuurile sale a fost, a�a cum spunea chiar el, faptul c� este tân�r. Renzi se consider� „un exponent al «genera�iei Erasmus»”, alc�tuit� din tineri care au cunoscut aproape exclusiv doar moneda euro �i crede în „valorile europene, cele promovate de fondatorii Uniunii”. Succesul �i ascensiunea rapid� a noului prim-ministru italian este o real� încurajare de implicare politic� pentru „genera�ia Erasmus”. În România onoarea i-a revenit lui Victor Ponta, acum doi ani, la 39 de ani.

Dincolo de cele mai înalte func�ii în stat, care sunt generatoarele acestei ridic�ri? În primul rând, energia genera�iei, dar �i setea de nou a societ��ii: modelele vechi sunt abandonate, societatea se restarteaz�, c�zând pe umerii Genera�iei Erasmus misiunea de a reconstrui edificiul european, cu energie, dar �i în�elepciune.

Provocarea genera�iei cu pricina nu e doar competen�a, ci dialogul �i capacitatea de a asculta, nu doar de a ac�iona, de a �ti când s� ia un sfat bineinten�ionat. Totodat�, cheie va fi perseveren�a de a duce proiectele pân� la cap�t. Pe scurt, voin�a cu care î�i vor pune în „executare” viziunea �i valorile. Or, testul Europei reale, al redefinirii rela�iei dintre cet��ean �i politic�/administra�ie, un nou echilibru, un model social, acesta este testul Genera�iei Erasmus, fie c� ea mi�c� lucrurile în sectorul privat sau cel public.

Europa real� înseamn� mai pu�ine subiecte artificiale �i mai mult concret, mai pu�in� vr�jeal� �i mai multe solu�ii, �i, sper la rândul meu, ca om al acestei genera�ii, mai pu�in populism �i mai mult� aplecare �i încredere în comunitate. Iar Genera�ia Erasmus trebuie s� combine energia cu în�elepciunea pentru a reu�i s� „ne” treac� multipla criz� pe care o travers�m, spre noua Europ�, fie c� vorbim de Statele Unite ale Europei sau alt model. „Genera�ia Erasmus” a acumulat experien�� �i este p�cat c� nu iese mai mult în fa��.

Prefer� s� r�mân� mai în urm�, în structuri ONG-iste, în federa�ii industriale, în administra�ia public�, de�i se bucur� de o bun� preg�tire european�. Implicarea acestora ar fi un beneficiu pentru politic�, ei reprezentând o resurs� extrem de valoroas�. Clasa politic� tân�r� a început s� prind�, dar „genera�ia Erasmus”, educat� european, lipse�te înc� din nefericire din multe structuri.

Dan Luca este doctor în Rela�ii Interna�ionale �i Studii Europene, profesor la universit��i din Bruxelles, Bucure�ti �i Cluj. Este autorul a 3 c�r�i despre România afacerilor europene, Bruxelles-ul european �i dilemele comunic�rii. Î�i desf�oar� activitatea la Bruxelles din 1997 �i este pre�edintele „Casei Europei� Bruxelles.