Ştefan Khalil

Aşa cum v-am obişnuit, în fiecare zi de vineri cotidianul nostru vă oferă seria exclusivă despre bisericile şi mănăstirile din judeţul Dâmboviţa. Drept pentru care nu puteam să nu menţionăm şi Biserica Sfântul Dumitru-Buzinca. Lăcaşul de cult, ce se află în partea de nord a oraşului Târgovişte, a fost construit în anul 1639, potrivit pisaniei lui Popa Arsenie, de către slugerul Buzinca, unul dintre marii boierii ai ţării la acea vreme, care a ocupat dregătorii de vază între 1620-1641. Printr-un document ce a apărut mai târziu, se pare că Dumitru – Buzinca a fost ucis în anul 1669 la porunca lui Matei Basarab. Mai târziu, cum era un mare iubitor al lăcaşurilor de cult din Târgovişte, domnitorul Constantin Brâncoveanu nu a neglijat biserica lui Buzinca, pe care a reparat-o şi i-a refăcut picturile. Arheologii au găsit în cronica lui Greceanu că ,,1697 s-au isprăvit biserica lui Sfeti Dimitrie den Tâgoviște, care era de tot stricată și bolta surpată. Iar Măria Sa, pe lângă alte multe ce au făcut în Târgoviște, și aceia au pus de o au dres și o au grijit de tot”, după care a fost sfinţită în ziua de 26 octombrie 1682. Cu această ocazie, biserica a fost repictată de zugravii care au lucrat la biserica domnească. În anul 1802, după un mare cutremur, ctitoria Sfântul Dumitru – Buzinca, a fost grav afectată, dar până în anul 1808 aceasta a fost reabilitată. Au mai fost efectuate şi alte reparaţii ce au fost consemnate la 1840 de când datează iconostasul de zid. Cu 15 ani mai târziu, la 1865, tot interiorul a fost repictat. Potrivit însemnării lui Nicolae Iorga făcută în anul 1954, de la începutul secolului XIX, până la începutul secolului XX, biserica a fost metohul mitropoliei. De-a lungul secolului al XIX s-au desfăşurat mai multe lucrări la această biserică, printre care a fost făcută o nouă tâmplă la 1840 şi o nouă zugrăveală la 1856. Cu toate acestea, forma pe care o are biserica astăzi se datorează în bună măsură transformărilor şi reparaţiilor generale de la 1902, când au fost zugrăvite ferestrele, a fost înlăturat zidul despărţitor între naos şi pronaos, iar faţada vestică a primit adaosul micului pridvor de zidărie ce mai există şi astăzi. În urma marelui cutremur din 1940, biserica Sfântul Dumitru – Buzinca a fost reabilitată, finalizându-se până în anul 1942, când i-au fost refăcute şi multe picturi. Astăzi, biserica se află în plin proces de restaurare, prin grija și cu sprijinul acordat de Înaltpreasfințitul Părinte Arhiepiscop și Mitropolit Nifon.