comunicat

În Revoluția din decembrie 1989, transportoarele blindate de la Automecanica Moreni plecau să participe la protejarea populației și asigurarea victoriei revoluției.

Niciunul dintre cei 4000 de salariați nu au putut gândi că cei care vor veni să conducă destinele României vor da și sentința: Uzina de la Moreni trebuie să dispară. A fost un verdict dat pentru a putea deschide larg porțile altora, care erau obișnuiți să li se spună că sunt din lumea civilizată, să vină să-și vândă produsele, cu nimic mai bune, dar cu un alt standard de viață al lor, așa zisă adevărată democrație.

Ei trebuia să trăiască bine, la ei trebuia să rămână bunăstarea. Pentru noi, românii din fabrici și uzine, sunt suficiente sărăcia, plecarea din țară, șomajul și uneori decizii disperate. Nu s-a mai investit un leu în industria de apărare românească din 1989, oare de ce? Simplu, ar fi încurcat distrugerea, exterminarea, închiderea. Era un concurent serios, pentru ei nu era bine.

De ce să rămână locurile de muncă aici, de ce banii să fie ai românilor, de ce să nu crească gușile parveniților de după revoluție, să apară miliardarii de carton din afacceri murdare în care au târât industria românească. Mă gândesc și mă întreb totodată: istoria îi va pedepsi oare?! Am scris acest fragment cu speranța că voi găsi oamenii cu suflet de român adevărat care să ajute la salvarea industriei de apărare.

președinte Sindicat UAM, Constantin Bucuroiu