---

---

dr. DAN LUCA

---

2014 este decisiv pentru următorii ani, cu evenimente mari care vor trasa direcţiile viitoare la nivel european, având influenţe semnificative şi asupra proiectelor naţionale: vom avea alegeri europarlamentare în luna mai, intrăm într-un nou program de finanţare (2014-2020), se insistă în demersurile pentru depăşirea crizei şi combaterea şomajului, în special în rândul tinerilor, energia şi reindustrializarea fiind în continuare printre priorităţi.

 

Încă de la începutul anului 2013 m-am implicat şi am încercat să implic şi România în dezbaterile privind viitorul UE. Peste 10 ani, Uniunea Europeană va arăta diferit, total diferit de ceea ce este în prezent, iar strategia se negociază acum, atât la Bruxelles, cât şi în principalele capitale europene. Croaţia a devenit a 28-a ţară a Uniunii Europene şi, imediat după data de 1 iulie, poate nu întâmplător, se anunţa deja că Serbia va începe oficial negocierile pentru aderarea la UE.

Uniunea Europeană încearcă să transmită un mesaj general, acela că procesul de extindere a UE este ceva real, palpabil. Croata a devenit cea de a 24-a limbă oficială a Uniunii Europene, egală ca statut juridic şi politic cu toate celelalte limbi oficiale ale UE. Noua intrare a adus schimbări şi din punct de vedere al reprezentării în instituţiile europene: Croaţia are acum 12 deputaţi europeni, comparativ cu România care are 33. Un nou fotoliu de comisar a fost alocat Croaţiei, acesta fiind ocupat de Neven Mimica, ce se ocupă de portofoliul Protecţiei Consumatorilor.

 

În Consiliu, Croaţia deţine 7 voturi, la fel ca Danemarca, Irlanda, Lituania, Slovacia şi Finlanda, în timp ce România are 14. Croaţii vor putea participa la concursurile EPSO pentru funcţionari, iar în următorii 4-5 ani, Croaţia va umple probabil cota de ţară cu funcţionari europeni veniţi din această ţară. Harta Uniunii Europene s-ar putea retrasa şi din alte cauze: liderii din Marea Britanie au lansat discursuri privind apartenenţa la Uniunea Europeană, în timp ce Scoţia şi Catalonia ne-au “reamintit” că ar putea deveni independente.

 

După ce fotoliul Preşedinţiei UE a fost ocupat succesiv de Irlanda şi Lituania, pe parcursul anului 2013, în 2014 urmează să preia această funcţie Grecia pentru prima parte a anului, şi Italia pentru ultimele luni din 2014. Dacă analizăm anul 2013 cu un ochi spre Germania, unde alegerile naţionale din septembrie au reconfirmat în funcţia de cancelar o figură impunătoare în dezbaterile europene, în persoana Angelei Merkel, în prima parte a anului 2014 vor intra mai mult în vizorul analiştilor europeni candidaţii propuşi de marile partide pentru formarea noului Parlament European şi a Comisiei Europene.

 

Alegeri am avut şi în Italia, noul premier italian insistând pe restabilirea încrederii italienilor în instituţiile politice, prin implicarea în rezolvarea problemelor de zi cu zi ale oamenilor şi pe crearea locurilor de muncă pentru şomeri.

 

Mişcările eurosceptice, care au apărut în multe dintre statele Uniunii Europene, ameninţă să „acapareze” Parlamentul European şi să distrugă Uniunea din interior. Şi în România euroalegerile trebuie conştientizate ca fiind fundaţia pentru Noua Uniune Europeană. E important cine ne va reprezenta la Bruxelles şi ce portofoliu vom deţine în viitoarea Comisie.

 

Dan Luca este doctor în Relaţii Internaţionale şi Studii Europene, fondator în 2003 al Clubului „România-UE” Bruxelles. Are 42 de ani şi îşi desfăşoară activitatea la Bruxelles din 1997. Este autorul a 3 cărţi despre România afacerilor europene, Bruxelles-ul european şi dilemele comunicării. Este profesor la universităţi din Bruxelles, Gorizia (Italia), Bucureşti şi Cluj. În 2008, inspirat şi sprijinit de social-democraţii germani, socialiştii francezi şi laburiştii britanici, a înfiinţat la Bruxelles prima filială din afara teritoriului României a unui partid politic român – PSD Bruxelles.

 

---

Politica de Cookie

---

Politica de Confidentialitate

---

---

publicitate

---

---