Apropo de țările din spațiu. Păi vreo 4 nu s-au vrut în UE (Irlanda, Norvegia, Elveția și Liechtenstein), dar în Schengen au fost primite cu brațele deschise. Ei, da, astea-s mai cu moț. Poate că România nu e prea cu moț – depinde de cum se vede moțul dinspre unele state de fițe, deci cu pretenții elitiste și interese pentru bunurile altora – și, de-aia, șmecherii de la Amsterdam, în frunte cu premierul lor, Mark Rutte, nee (nu), în loc de ja (da), la dorința aia arzătoare a românilor de a nu mai avea frontieră de stat la vest, și asta din pricină că ălora din „țara lalelelor” nu li se dă, pe mâna lor rapace de foști stăpâni coloniali, de pildă, portul Constanța, și nu numai.

Și dacă nu vrea să ne dea un vot favorabil în Parlamentul de la Strasbourg, românii nu mai pot sta în stand-by. Și hop, stop românilor! Și dinspre Stockholm. Ce-or mai fi vrând și suedezii ăștia de la români? Noi, generoși din fire, am votat ca Suedia să fie încolonată în NATO, și, iată, recunoștința scandinavă. Cică nu ne dă votul aprobator pentru că românii migrați și pe meleagurile lor suedeze i-au speriat cu apucăturile lor infracționale și, ca atare, trebuie păzite strașnic toate frontierele de la strâmtoarea Oresund la Golful Botnic.

Nu cumva și niște șmecheri afaceriști din țara Premiului Nobel au privirile ațintite spre tărâmul bogat al României? Tot ce este posibil. Dank je (mulțumesc) Amsterdam! Tack (mulțumesc) Stockholm! Să le batem obrazul, n-ar fi diplomatic. Atunci, hai să le spunem să nu mai umble cu coada pe sus. Că nu le face onoare.