Teme principale
- Actualitati
- Anchete
- Interviuri
- Vox populi
- Politic
- Social
- Economic
- Cultura.Invatamant
- Caleidoscop national
- Panoramic sportiv
- Divertisment
- TV ARTPRESS
Prima paginã (PDF)
Newsletter
Aboneaza-te pentru a primi buletinul de stiri prin email
07.05.2018 00:21
Târgoviºte, în Reþeaua naþionalã de repere ale civilizaþiei spaþiului românesc
Mircea Diaconu: Trezirea României se face prin repere ale identitãþii sale

„Suntem datori sã facem ca toþi sã afle despre Casa Romanþei”
ANDREI VASILIU
Vineri, Casa Romanþei din Târgoviºte - spaþiu muzeal unic în România aflat sub patronajul Federaþiei Europene a Asociaþiilor, Centrelor ºi Cluburilor UNESCO (FEACU) a primit un oaspete drag, un vizitator preþios, un mare prieten ºi iubitor al Romanþei: îndrãgitul actor Mircea Diaconu, europarlamentar ºi om de culturã! Cu aceastã ocazie, amfitrionii Alina Mavrodin Vasiliu ºi Teodor Vasiliu i-au oferit lui Mircea Diaconu “Istoria Crizantemei de aur”, albumul “Poveºti de dragoste” ºi i-au lansat invitaþia cãlduroasã de a organiza împreunã evenimente frumoase la Casa Romanþei din Târgoviºte. Mircea Diaconu s-a declarat impresionat de acest spaþiu muzeal unic în România, spunând cã meritã sã fie intens promovat! Cu vizita de vineri, 4 mai a.c., la Casa Romanþei, Mircea Diaconu a început, de la Târgoviºte, Turul României 2018 ºi a lansat proiectul: “Reþea naþionalã de repere ale civilizaþiei spaþiului românesc”. Centrul Cultural pentru UNESCO “Cetatea Romanþei” din Târgoviºte ºi cotidianul Jurnal de Dâmboviþa susþin acest proiect de interes naþional lansat de europarlamentarul Mircea Diaconu în anul celebrãrii Centenarului Marii Uniri de la 1918!
Mircea Diaconu: „Târgoviºtea este reper patrimonial”
ALINA MAVRODIN VASILIU
Interviu în exclusivitate cu europarlamentarul Mircea Diaconu
Rep.: Suntem onoraþi sã avem un dialog foarte sincer ºi deschis cu maestrul Mircea Diaconu, europarlamentar independent care ºi-a început Turul României cu vechea Cetate de Scaun a Þãrii Româneºti – Târgoviºte. De ce aþi ales Târgoviºte ca punct de plecare?
- Târgoviºte este o zonã foarte încãrcatã de istorie, dar nu am venit doar pentru asta. Târgoviºte este unul dintre reperele importante pe traseul capitalelor româneºti, un posibil proiect care întârzie. Am încercat sã-l iniþiez acum 2 ani de zile, însã nu s-a întâmplat nimic. Fireºte, am venit cu o altã variantã, în care Târgoviºtea este inclusã ca reper patrimonial.
Rep.: Este vorba despre proiectul pe care îl lansaþi odatã cu acest Tur al României ºi care se numeºte „Reþeaua naþionalã de repere ale civilizaþiei spaþiului românesc”, proiect pe care ºi noi, de la Târgoviºte, îl salutãm ºi îl susþinem. Ce urmãriþi prin acest nou proiect?
- Este special lansat în acest an, fiindcã ar fi o reþea de locaþii, de «fabrici» ale identitãþii naþionale. Produsul acestor fabrici este finalmente identitatea naþionalã. Materialul de lucru îl reprezintã toate descoperirile arheologice, ca sã aflãm într-un final cine suntem, de unde venim, cât de mult putem ºti despre strãmoºii noºtri. Noi suntem moºtenitorii a tot ceea ce a fost aici de milenii ºi este un subiect mult mai vechi decât conceptul de latinitate care ne-a adus emanciparea, concept lansat de ªcoala Ardeleanã în sec. al XVIII-lea. Acestea trebuie adunate într-o singurã frazã puternicã ºi anume cã suntem civilizaþia spaþiului românesc. Românul care pleacã prin lume trebuie sã aibã repere ale identitãþii sale. Trezirea României din sec al XIX-lea a avut la bazã un astfel de concept. Argumentele istorice sunt mult mai multe decât atunci. Conceptul de conºtiinþã de sine trebuie remotivat. La acest lucru trebuie sã lucreze toatã lumea, sã punem o cãrãmidã cu toþii la acest edificiu, de la simpli cetãþeni la Academie, Parlament, Guvern...
Rep.: Noi am înfiinþat, la Târgoviºte, Centrul Cultural pentru UNESCO „Cetatea Romanþei” dedicat salvgardãrii ºi promovãrii patrimoniului cultural material ºi imaterial din aceastã zonã istoricã a þãrii. Totodatã, asigurãm direcþia artisticã a Festivalului Naþional de Romanþe „Crizantema de aur”, dedicat Romanþei ca gen muzical de patrimoniu al culturii naþionale. Este un festival care se desfãºoarã de 50 de ani neîntrerupt la Târgoviºte pentru a promova ºi proteja Romanþa româneascã. De asemenea, am realizat ºi inaugurat la Târgoviºte „Casa Romanþei”. Ce impresie v-a lãsat ºi ce credeþi cã poate reprezenta Romanþa pe aceastã scenã a patrimoniului cultural imaterial.
- Suntem datori sã facem ca toþi sã afle despre Casa Romanþei, trebuie sã ºtie cât mai mulþi oameni cã existã. Îmi doresc tare mult ºi sunt sigur cã va funcþiona foarte bine, sã existe efectul de aºteptare publicã, aºa cum s-a întâmplat cu ia româneascã, iar romanþa sã pãºeascã pe acelaºi drum, de succes ºi de reper de identitate naþionalã ºi internaþionalã.
Rep.: Romanþa, alãturi de fado, de ºansonetã, de canþonetã, de lied, strãluceºte printre genurile muzicale de patrimoniu. ªtiu cã sunteþi mare iubitor de romanþã. De ce iubiþi romanþa româneascã?
- Tatãl meu era învãþãtor ºi cânta superb, bunicul era preot ºi când erau sãrbãtori se umplea casa de preoþi ºi de învãþãtori ºi se cântau, invariabil, romanþe. De 60 ºi ceva de ani avem un caiet mare în care fiecare dintre noi a scris romanþe ºi le cântam pânã dimineaþa. Ar trebui sã învãþãm sã promovãm Romanþa, pentru cã a rãmas uitatã într-un colþ al culturii noastre ºi în albumele bunicilor. Este o prostie!
Rep.: Dumneavoastrã aþi pornit acest Tur al României cu speranþã, dar ºi cu o durere pentru lucruri care trebuiau sã se întâmple demult. Este multã neglijenþã în salvgardarea patrimoniului. Se spune cã nu aduce bani cultura. Ce le transmiteþi celor care propagã acest mesaj?
- Studii ale Comisiei Europene spun cã din 1 Euro investit în patrimoniu se obþin 27 euro profit. Este vorba de investiþii integrate în societate, nu în varianta de muzeu cu lacãt pe el, ci integrat în viaþa de zi cu zi.
Rep.: Ne-aþi adus ºi un raport de activitate al europarlamentarului Mircea Diaconu. Veþi rãmâne independent ºi mai departe?
- Voi rãmâne independent, orice ar fi. Nu ºtiu ce se va întâmpla la urmãtoarele alegeri. Dupã acest tur al României îmi va fi mai clar un pic. Cel mai mult însã îmi doresc, dacã mai am de muncit, sã muncesc în þarã decât afarã. Nu ºtiu dacã voi continua activitatea la Parlamentul European, în urma turului voi lua temperatura unei realitãþi cetãþeneºti ºi îmi voi da seama. Fac acest tur în fiecare an ºi mereu vin ºi alþi oameni la întâlnirile pe care le organizez. Înseamnã cã rãmâne ceva din acest întâlniri.
Rep.: Sunteþi raportor pe proiectul Anului European al Patrimoniului Cultural. Cum se desfãºoarã acest proiect în România?
- În România, proiectul Anului European al Patrimoniului Cultural stã aproape pe loc, în rest, în afarã merge foarte bine. Se pare cã sunt niºte idei, dar este târziu, suntem la jumãtatea anului. În România, INP deruleazã acest proiect, din partea Ministerului Culturii, dar mi-au spus cã lucreazã foarte greu ºi nu au avut o comunicare fericitã cu ministerul. Sunt fonduri pentru comunicare ºi promovare, nu pentru renovãri ºi construcþii. Dacã nu venim cu proiecte, le vom pierde.Vor fi discuþii ºi conferinþe pe tot parcursul anului ºi din aceste acþiuni se vor extrage politicile ºi strategiile culturale viitoare.
Rep.: Ce mesaj aveþi pentru autoritãþile din Târgoviºte?
- Aici se mai spune Cetatea Târgoviºtei. Îndemnul meu cãtre toatã lumea este: „Purtaþi-vã ca într-o cetate, uniþi ca într-o cetate!”.
Comentarii
sau
Adaugã comentariul tãu daca nu ai cont facebook
Din aceeaºi categorie
Împlinirea fãgãduințelorLucrãrile la noua salã de Sport a Universitãții „Valahia” au avansat
Redeschiderea Muzeului Scriitorilor Dâmboviþeni
Etapa naționalã Olimpiadei Tehnologiei Informației, la final
„Eroica”, la o lansare patrioticã
„Picturã plus picturã egal picturã”
ÎPS Nifon, la hramul Catedralei Patriarhale din București
CJD, în Programul pentru școli al României
Evenimente educaționale importante la ISJ Dâmbovița
Sfinții Împãrați Constantin și Elena
Editorial
O grevã care anunþã marea furtunã româneascã

GEORGE COANDÃ
Greva cadrelor didactice, cu toate controversele pe care le-a stârnit, a arãtat guvernãrii cã ªcoala este acel factor fundamental fãrã de care o naþiune nu poate funcþiona, nu este viabilã. Iar domnului preºedinte al republicii, Klaus Werner Iohannis – sã reamintim cã, la bazã, este profesor – i-a bãtut obrazul punându-i în faþã un adevãr dur: România educatã –... [citeºte tot...]
Posta redactiei: fii jurnalist !
Fii jurnalist, introdu propriile tale stiri, fotografii, scrisori deschise, sesizari in sectiunea dedicata postei redactiei.
Ce anume iti poate strica fosa septica ecologica
