Basilica.ro: Care considerați a fi cele mai mari realizări recente ale Bisericii noastre pe plan extern?

IPS Nifon: Desigur că, în această privință, ne putem limita doar la menționarea unora dintre aspectele care marchează dinamica împlinirilor Bisericii Ortodoxe Române în plan extern, deși panoplia realizărilor este foarte generoasă.

Merită menționate crearea climatului de pace și bună înțelegere între culte, dar și vizita celor doi pontifi ai Bisericii Romano-Catolice la noi în țară, precum și existența unei situații total neconflictuale în România între biserici și religii.

Pe de altă parte, dacă ne referim la Sinodul din Creta, din anul 2016, ne-am bucurat, încă o dată, de recunoașterea și rolul deosebit al gândirii teologice al participanților delegației Bisericii Ortodoxe Române, în special al Prefericitului Părinte Patriarh Daniel, de către toate celelalte Biserici Ortodoxe surori, participante la acest sinod. Nu trebuie să uităm nici de importanța participării Bisericii noastre la dialogul cu forurile reprezentative ale Uniunii Europene, despre rolul și importanța religiei în viața comunităților umane ale secolului al XXI-lea.

Aș evidenția grija paternală față de comunitățile românești din afara granițelor, concretizată în susținerea eparhiilor românești din străinătate și mai ales al existenței celor peste 1.300 de clerici ce deservesc aproape 1.500 de parohii și filii, în care limba română, tradițiile strămoșești și flacăra credinței ortodoxe sunt cultivate cu multă statornicie.

Numeroasele întâlniri pe care le avem cu românii din diaspora, în cadrul diferitelor evenimente la care am participat, reprezintă momente de mare sensibilitate și frumusețe spirituală, din care se poate lesne observa cum Biserica străbună este reper al comunității,  nu numai al activităților liturgice, dar și cultural, lingvistic și etnic.

Pe de altă parte, cultivarea bunelor relații de prietenie, apreciere și respect față de comunitățile creștine, tradiționale în aceste spații europene, reprezintă o importantă exigență misionară, pe care Biserica noastră o are în vedere și pe care o promovează în dialogul intercreștin.

Nu trebuie să uităm de bunăvoința cu care diferitele comunități catolice sau protestante au oferit – grație tactului pastoral al ierarhilor români dar și a aprecierii de care se bucură Biserica Ortodoxă Română în plan extern – spații pentru oficierea sfintelor slujbe, aceste locuri devenind, în timp, adevărate oaze de simțire românească.

Interviul integral pe www.basilica.ro