* Un meci fără istoric, câștigat fără prea mare efort de echipa mai experimentată. CSM Târgoviște s-a bazat prea mult pe aportul publicului și prea puțin pe al jucătoarelor, care au dezamăgit crunt

În ziua în care târgovișteanca Sorana Cîrstea obținea calificarea în sferturile de finală la Indian Wells, voleibalistele de la CSM au încercat și ele să bifeze un succes important în sportul de mare performanță. Doar au încercat, pentru că nu au reușit să-și adjudece nici măcar un set din manșa tur a semifinalei CEV Cup, cu Volei Alba Blaj, jucată în Polivalenta târgovișteană. Un meci fără istoric, câștigat fără prea mare efort de echipa mai experimentată, cu cinci semifinale continentale în palmares și patru finale jucate în cupele europene, inclusiv una de Champions League. CSM Târgoviște s-a bazat prea mult pe aportul publicului și prea puțin pe al jucătoarelor, care au dezamăgit crunt. Nici măcar Giovanni Caprara nu a putut să-și trezească sportivele din letargie, într-o seară ce s-a dorit memorabilă. Și a fost, dar pentru Blaj, care a transformat duelul românesc dintr-o semifinală europeană intercluburi, într-un antrenament oficial cu public mult.

Ce schimbare în 11 zile!

Cum echipele se cunosc foarte bine, ba chiar și-au împărțit victoriile în competiția internă, sezonul regulat, nu ar fi exclus să asistăm la o revenire spectaculoasă a formației târgoviștene în returul de săptămâna viitoare, de la Tg. Mureș (meciul nici măcar nu se joacă la Blaj). E nevoie de un succes cu 3-0 sau 3-1, iar apoi de încă unul pe set decisiv. Ar fi scenariul ideal, însă favorită la calificarea în finală a devenit, în mod clar, Alba Blaj. Poate că a fost și înaintea duelului european, chit că pe 4 martie pierdea cu 3-1 la Târgoviște, în campionat. Parcă au trecut 11 ani de la acest joc, și nu 11 zile, cu două echipe în forme diametral opuse. Ar fi fost de preferat o victorie în semifinalele CEV Cup, decât în prima fază a competiției interne.

Prea multă „istorie” și prea puțin volei!

Am putea spune că până și prezența într-o fază superioară a unei competiții continentale reprezintă o performanță pentru CSM Târgoviște. Și o spunem, pentru că așa și este. Numai că, parcă mai mult și-au dorit conducătorii clubului o finală europeană decât sportivele. S-a punctat poate exagerat pe istorie, s-a făcut risipă de cuvinte mari, și s-a jucat prea puțin volei. Oamenii au venit într-un număr mare să vadă o echipă a Târgoviștei de nivel european, cu care a cam șters Blajul pe jos. S-au făcut eforturi uriașe pentru organizarea și promovarea acestui meci, un standard copleșitor pentru fetele lui Caprara. Dacă le-ar fi bătut o echipă străină, dezamăgirea ar fi fost mai mică, însă cu Blaj doare al naibii de tare. Am văzut însă multe în sport, de ce nu ar fi și returul unul al minunilor? Atunci s-ar scrie o filă de istorie sportivă la Târgoviște, chit că doar prin câștigarea unui trofeul poți intra cu adevărat în istoria voleiului de mare performanță.