Ieri,

Protest sindical la Penitenciarul Găeşti

❚ 13 octombrie a fost ziua de miting la Găeşti, după ce pe 5 octombrie au protestat salariaţii din Penitenciarul Mărgineni ❚ Nemulţumiţi de sutele de ore suplimentare efectuate şi neplătite, dar şi de neincluderea lor în Ordonanţa 20, lucrătorii din penitenciarele din toată ţara au declanşat proteste locale de luna trecută ❚ În ciuda acestora, sindicaliştii acuză lipsa de dialog social cu decidenţii de la Bucureşti

VIRGIL VOINESCU

Lucrătorii din cadrul Penitenciarului Găeşti au organizat ieri un miting de protest în faţa instituţiei, denunţând în acest fel, ca şi colegii din ţară, neincluderea în Ordonanţa nr. 20/2016 a personlului din penitenciare, precum şi deficitul de salariaţi din sistem. Potrivit liderului Sindicatului Naţional al Lucrătorilor de Penitenciare (SNLP) Filiala Penitenciar Găeşti, Dan Vlădescu, la acţiunea sindicală au participat 50 de membri de sindicat care, în acest fel, „ca şi colegii lor din ţară, din sindicatele afiliate Federaţiei Publisind din cadrul Blocului Naţional Sindical”, cer guvernanţilor să aplice legislaţia în vigoare şi să trateze personalul din penitenciare în mod legal şi nediscriminator, similar cu angajaţii tuturor instituţiilor publice din sistemul de apărare naţională. Deficitul de personal conduce la efectuarea de muncă suplimentară neplătită şi nerecuperată în termenul legal”, ne-a declarat Dan Vlădescu. Membrii de sindicat au acuzat lipsa de dialog social între reprezentanţii sindicali şi factorii decidenţi, dar şi condiţiile de muncă improprii desfăşurării în bune condiţii a misiunilor şi a sarcinilor de serviciu şi au cerut aplicarea legislaţiei în mod egal şi nediscriminator. „Începute în toată ţara în data de 26 septembrie, acţiunile de protest vor continua pe termen nedeterminat, până când Guvernul, Ministerul Justiţiei şi Administraţia Naţională a Penitenciarelor vor aplica legislaţia în vigoare”, a precizat liderul sindical. Lucrătorii din Penitenciarul Găeşti au lucrat un număr considerabil de ore suplimentare, dintre acestea fiind compensate o mică parte, doar cu timp liber.

Sindicatele, în „dialogul surzilor” cu puterea

❚ Liderul CNS „Cartel Alfa” Dâmboviţa, Nicolae Dragodănescu, susţine că rolul dialogului social, de la bază, din judeţe, şi până în Consiliul Economico Social, a fost limitat, până aproape de a dispărea complet ❚ Practic, dialogul social – cu tot cu negocierile, discuţiile şi dezbaterile pe marginea celor mai importante probleme sociale – a devenit o întâlnire formală, în care sindicatele sunt informate de măsurile ce se vor implementa, fără să li se ceară o părere şi fără să fie ascultate

Politicul şi politicienii din ultimii zece ani au reuşit să limiteze, până aproape de a suprima, rolul dialogului social, de la bază şi până la nivelul Consiliului Economico Social (CES). Potrivit liderului Confederaţiei Naţionale Sindicale (CNS) „Cartel Alfa” Dâmboviţa, Nicolae Dragodănescu, astăzi dialogul înseamnă „o consultare care în esenţă nu poate schimba nimic. Astăzi rolul sindicatelor este unul consultativ în cadrul dialogului social stabilit prin legile în vigoare. Adică eşti întrebat dacă eşti de acord şi atât. Noi, sindicatele, nu mai putem negocia, cum era înainte. Politicul şi politicienii au avut grijă să schimbe regulile jocului democratic. Înainte, în contractul la nivel national, se prevedea şi ne întâlneam cu patronatele şi după cu Guvernul. Apoi, prin mecanismul contractului la nivel national, stabileam şi se promovau o serie de acte normative cu impact social, cum era, de exemplu şi salariul minim pe ţară. Acum nu mai ţin cont de ceea ce spun sindicatele. Ne consultă în sensul de a afla poziţia noastră. Şi dacă spunem că nu suntem de acord este tot una. Adică a consulta, în România, nu este de factură a schimba ceva. Nu schimbă nimic”, ne-a declarat liderul de sindicat. Potrivit lui Nicolae Dragodănescu, inclusiv în Consiliul Economico Social se prezintă problema şi se cere doar o părere. „Practic sindicatele sunt consultate. Dar poziţia sindicatului rămâne consultativă, indiferent de ce se spune. Niciodată nu au ţinut cont, cel puţin în ultimii cinci ani”, a adăugat Nicolae Dragodănescu.

Sindicaliştii din industria de apărare dâmboviţeană au lansat…

Apel la senatori pentru Legea Apărării Naţionale

❚ Aşteptat de 20 de ani, actul normativ a trecut în sfârşit de cele trei Comisii şi va intra pe agenda Senatului, camera decizională în acest caz ❚ Liderul sindical din Automecanica Moreni, Constantin Bucuroiu, susţine că „legea va da un imbold în a se respecta nişte lucruri care până acum nu s-au respectat” şi, după atâţia ani de supravieţuire, va reglementa nu numai organizarea şi funcţionarea industriei de apărare, ci şi operaţiunile cu produse militare sensibile ❚ Trebuie menţionat că România este singura din cele 28 de ţări ale Uniunii Europene care nu are o astfel de lege

Constantin Bucuroiu, liderul Sindicatului „Dreptatea” din SC Automecanica Moreni, secretar pe probleme de apărare şi ordine publică în Federaţia Sindicală „Solidaritatea Metal” din Cartel Alfa, a adresat un apel public membrilor Senatului din grupul PSD majoritar, dar şi din opoziţie pentru a susţine Legea Apărării Naţionale în şedinţa de plen de luni, 17 octombrie a.c., sau, cel târziu, marţi, 18 octombrie a.c. Având în vedere că din 1996 se încearcă promovarea actului normativ destinat apărării şi acum a trecut de cele trei Comisii, este nevoie de aprobarea plenului Senatului, cameră decizională în acest caz. „Legea Apărării Naţionale stipulează nişte lucruri foarte clare. Scopul acesteia este să reglementeze organizarea şi funcţionarea industriei naţionale de apărare şi operaţiunile cu produse militare sensibile, strategice, astfel încât să asigure protecţia intereselor esenţiale de securitate şi siguranţă. Legea va da un imbold în a se respecta nişte lucruri care până acum nu s-au respectat”, a declarat liderul de sindicat. „Din 28 de ţări din Uniunea Europeană, România este singura ţară care nu are o lege a Apărării Naţionale”, a adăugat Constantin Bucuroiu, care susţine că, dacă se va rata acest moment, este posibil „să fie amânată şi iarăşi se pierde un tren, iarăşi trec ani. La noi, totul este în ani când e vorba de ceva pe care nu-l agreează unii şi alţii (n. r. reprezentanţii partidelor)”, a subliniat Constantin Bucuroiu.