Teme principale

Prima paginĂŁ (PDF)

Newsletter

Aboneaza-te pentru a primi buletinul de stiri prin email

Adresa ta de email:
Agentia Nationala de presa AGERPRES - www.agerpres.ro



06.06.2014 07:19

Editorial – Corespondență specială de la Bruxelles


A A

Puterea Germaniei într-o Uniune afectată de criză

Puterea Germaniei într-o Uniune afectată de criză

dr. DAN LUCA


„O fantomă bântuie din nou Europa – spectrul puterii germane”, scria istoricul Brendan Simms acum un an într-un articol intitulat „Problema germană” în revista New Statesman. Publicația evidențiază că, în ultimii cinci ani, a fost observată o „remarcabilă creștere” a influenței germane, în contextul în care Berlinul a făcut față cu bine crizei economice și a împiedicat Banca Centrală să se angajeze în achiziționarea de bonduri ale statelor europene falimentare situate la periferie, cărora, în schimb, le-a prescris o dietă severă de „reglementări” fiscale.

 

Prin urmare, nu este deloc surprinzător că în această perioadă a fost observată o accentuare a germanofobiei pe plan politic și la nivelul popoarelor de pe continent”. Istoricul și editorialistul Dominic Sandbrook, scria în Daily Mail că un număr din ce în ce mai mare de europeni cred că, „pentru a treia oară în mai puțin de 100 de ani, Germania încearcă să preia controlul asupra Europei”. Trebuie să recunoaștem că jocul Germaniei în criza europeană a fost și rămâne factorul determinant în orientarea cârmei Uniunii Europene într-o direcție sau alta.


 

Criza s-a dovedit pentru Germania mai degrabă o oportunitate decât un pericol. Oportunitatea a venit desigur la pachet cu responsabilitatea, căci variile capitale europene s-au uitat, cu ochi mari, dulci și sinceri la Berlin pentru ajutor, iar Berlinul a trebuit să joace mai multe jocuri la pachet: jocul intern german, jocul la Bruxelles (cel în plan european), respectiv jocul extern cu partenerii din afara UE.

 

Jocul intern german este unul cheie, căci indiferent de viziunea unui lider, dacă vrea să supraviețuiască, trebuie să țină cont de opinia publică din țara sa. Nu poți în acest context să ceri eforturi bugetare cetățenilor tăi, ca să-i salvezi pe alții, fără să pui condiții dure în schimb. Astfel se poate explica „intransigența” de care a fost acuzată Angela Merkel în criza eurozonei. Faptul că Merkel a jucat politic intern cum trebuie, prudent - pe măsura asentimentului cetățenilor germani, e dovedit în rezultatul electoral record pentru CDU în 2013.

 

Tot parte din jocul intern, la limita celui european, sunt deciziile sistemului juridic german, care i-a făcut să aștepte cu sufletul la gură pe restul partenerilor europeni în criza eurozonei. Totodată, să nu uităm că Banca Centrală Europeană, de la Frankfurt, e modelată pe sistem german, neinflaționist. Jocul de la Bruxelles este principala caracteristică a crizei: Bruxelles-ul a devenit de facto al doilea Berlin, atât formal cât și informal. În primul rând, sunt mai mulți germani ca oricând în poziții cheie, cantitatea îmbinându-se cu calitatea în termeni de influență asupra deciziilor instituțiilor europene.

 

În al doilea rând, din ce în ce mai des, viziuni sectoriale sau globale cu privire la Europa se lansează la Berlin. În al treilea rând, motorul franco-german nu mai e un motor între egali, Parisul urmează în cele mai multe cazuri Berlinul, iar acesta din urmă își permite să joace la mai multe capete: de exemplu cu Marea Britanie și Olanda pentru reformarea - în sensul debirocratizării - Uniunii Europene.

 

Nu în ultimul rând, jocul față de partenerii externi: Berlinul a devenit răspunsul de facto la întrebarea lui Kissinger cu privire la „eu pe cine sun când vreau să discut cu Europa?”. Deși, recent, atât președintele SUA cât și cel al Chinei au fost la Bruxelles, vizitele lor în Berlin în ultimii ani și numărul telefoanelor de coordonare cu Angela Merkel le-au depășit pe cele cu Barroso și/sau Van Rompuy. În consecință, dacă România vrea să își promoveze interesele externe cât mai înțelept, e util să se coordoneze mai des cu Berlinul.

 


Dan Luca este doctor în Relații Internaționale și Studii Europene, profesor la universități din Bruxelles, București și Cluj. Este autorul a 3 cărți despre România afacerilor europene, Bruxelles-ul european și dilemele comunicării. Își desfășoară activitatea la Bruxelles din 1997 și este președintele „Casei Europe” Bruxelles. Cei interesați de actualitatea europeană pot urmări mesajele zilnice postate pe blogul www.casaeuropei.blogspot.com.

 

 

 



Comentarii

sau

AdaugĂŁ comentariul tĂŁu daca nu ai cont facebook

Nume:


Comentariu:



cod captcha



Din aceeaÂși categorie

De la Marea Unire la Marea Dezbinare
Euro-integrare pentru România: între dorință și necesitate
Stabilitatea vine de la Berlin
Stabilitatea vine de la Berlin
Stabilitatea vine de la Berlin
Marile puteri vor redesena harta?
Soarta Basarabiei, jucată primejdios
Cine face jocul?
Românii și „Spațiul Schengen” (II)
Românii și „Spațiul Schengen” (I)


Politica de Cookie
Politica de Confidentialitate

Posta redactiei: fii jurnalist !

Fii jurnalist, introdu propriile tale stiri, fotografii, scrisori deschise, sesizari in sectiunea dedicata postei redactiei.

Ce anume iti poate strica fosa septica ecologica

Ce anume iti poate strica fosa septica ecologica
Cand esti nevoit sa-ti montezi o fosa septica ecologica deoarece in zona in care locuiesti nu exista canalizare este nevoie sa tii cont de anumite reguli de mentenanta pentru a nu afecta negativ sistemul septic si pentru a-i prelungi durata de viata. Acest lucru nu este benefic numai din punct de vedere financiar, dar te poate ajuta sa previi situatii neplacute cauzate de refulari sau mirosuri urate. [citește tot...]

Alte articole »

Trimite articol

publicitate

aparate foto digitale