COSTIN MIHAI

M-am regăsit ieri la sediul AJF Dâmboviţa cu Moş Tăgârţă Amorezul, domnul acela despre care scriam săptămâna trecută că face pe vătaful peste fotbalul, arbitrajul şi arbitrele din judeţ. În stilu-i grosolan, a continuat să mă jignească şi să mă ameninţe, obişnuit probabil cu fricoşii de pe lângă echipe sau cu bietele domnişoare sau doamne arbitru, care se plâng că-s hărţuite de individ.

Eu le-am sfătuit să meargă la Poliţie, dacă se simt deranjate în vreun fel. Spun ele că vor fi curăţate profesional de Moş Tăgârţă, vorbesc pe linie sportivă, numai că îi acordă o importanţă mai mare decât merită. Am înţeles că unele chiar apelează la amorezul de vârsta a treia, atunci când vor să rezolve câte ceva pe la AJF, aşa că ar face bine să se plângă mai puţin şi să nu mai pozeze în victime. Sincer, mi-e aşa o silă de lumea asta pestriţă care se perindă prin fotbalul judeţean, încât le dau dreptate celor care aleg să iasă din ea, gen Ion Coman, Şerban Necşulescu, Mihai Buciumeanu, Virgil Botescu sau Dan Harea. Nici măcar pe Liviu Gligoraş nu-l mai văd să stea mult în această cloacă, pentru că nu poţi accepta să devii marioneta unor astfel de oameni, cârpa cu care se şterg ei pe picioare.

Asta dacă te respecţi puţin şi dacă îţi permiţi să trăieşti fără veniturile atrase din fotbal. Ce s-au mai bucurat unii, atunci când au aflat că nu vom mai acorda o atenţie specială fotbalului judeţean. Şi nu i-am mai acordat, abordând doar subiectele mai acătării. În schimb, rămânem vigilenţi când vine vorba de nereguli. Cât despre Moş Tăgârţă Amorezul, e prea neînsemnat să-mi bat capul cu el prin tribunale sau pe la Poliţie. Dimpotrivă, mă cuprinde un sentiment de milă, chiar dacă răutatea personajului este incontrolabilă, chiar îngrijorătoare. Faţă de asemenea oameni, cu părul alb şi cu multe probleme, trebuie să ai înţelegere. Ei chiar nu au puterea să conştientizeze ridicolul situaţiei în care au ajuns.

Nu mai sunt „miezul”, ca pe vremuri, când se chirceau oamenii de frică în faţa lor sau scoateau banii de prin buzunare. Eu îl înţeleg şi pe Moş Tăgârţă Amorezul că nu prea mai are ce pierde. Se aude, oricum, că va fi primul pe lista celor plecaţi, după ce va pica de pe scaun protectorul său şef, Tudor Emil. Chiar nu mă pot supăra pe amorezul de vârsta a treia, care mă tot provoacă, crezând în mintea lui că poate să susţină şi să câştige un război cu presa.

Îi recomand lui Moş Tăgârţă să parcurgă lista celor care l-au pierdut într-o dispută cu noi, după care să-şi vadă de bătrâneţile şi de amorurile lui. I-aş zice eu mai multe, însă mai cred şi în omenie, pe care sper că nu şi-a pierdut-o de tot. Dar mai ştiţi cum se spune: dragostea e oarbă!