* Marian Vasilache este unul dintre cei mai importanţi jucători care au evoluat pentru Flacăra Moreni. Acesta a adunat peste 300 de prezenţe în Liga a 2-a, având şi peste 100 de jocuri în Liga a 3-a

*„ Au fost multe momente frumoase, dar şi controversate. Momentul cel mai controversat a fost barajul de la Oradea din 1975”, a mărturisit Vasilache

* „Trebuie să ne gândim la Liga a 2-a, acolo e locul nostru!”, a punctat fostul mare fotbalist de la Flacăra Moreni

COSMIN SAVA

Marian Vasilache este unul dintre cei mai importanţi jucători care au evoluat pentru Flacăra Moreni. Acesta a adunat peste 300 de prezenţe în Liga a 2-a, având şi peste 100 de jocuri în Liga a 3-a, dar a şi antrenat formaţia morenară în patru perioade diferite. Are unul dintre cele mai bogate palmaresuri din fotbalul dâmboviţean, dar rămâne cu regretul că nu a evoluat niciodată în prima ligă. Am realizat un interviu cu acesta, în care am discutat despre împlinirea a 95 de ani de Flacăra, momentele frumoase şi controversate din carieră, dar şi despre actuala echipă morenară.

Rep.: Anul trecut a avut loc reunirea cu vechii colegi, pentru a sărbători 95 de ani de existenţă ai echipei Flacăra. Cum a fost evenimentul?

- A fost o reîntâlnire cu foştii colegi, am rămas cu o părere extraordinară, pentru că noi ne vedem aproape în fiecare an, dar de această dată am întâlnit colegi pe care nu i-am mai văzut de mult timp, cum ar fi Albină sau Nicolae Toma. Îi admiram de mic şi a fost o reîntâlnire emoţionantă. A fost o atmosferă frumoasă, mi-a plăcut prestaţia lui Marinică şi a lui Petrescu, băieţii de la galerie.

Rep.: Sunt programate şi alte evenimente de tip old-boys în perioada următoare?

- În perioada următoare nu avem programat nimic de acest tip, dar luna viitoare o să ne întâlnim din nou la Bucureşti, la ziua lui Marian Rusen.

„Marea supărare e că nu am jucat în Divizia A”

Rep.: Sunteţi o legendă a fotbalului morenar. Care e cel mai frumos moment trăit ca jucător la Moreni?

- Au fost multe momente frumoase, dar şi controversate. Momentul cel mai controversat a fost barajul de la Oradea din 1975, când ne-am luptat cu Alexandria pentru menţinerea în Divizia B, dar, după baraj, Alexandria a rămas în B. Au fost mai multe momente frumoase, când am terminat de 2 ori pe locul 3, pentru că atunci nu trăgeam la promovare, când am învins Rapidul cu 1-0 pe Giuleşti, meciurile cu echipe de tradiţie precum Petrolul, Progresul Bucureşti. Am avut peste 300 de meciuri la Liga a 2-a şi peste 100 la Liga a 3-a.

Rep.: Ca antrenor, care au fost cele mai frumoase momente?

- Faptul că am promovat jucători la echipa mare, cum ar fi Paraschiv, Biţică sau Voinea, dar şi atunci când am preluat echipa, care avea doar 8 puncte după tur, am salvat-o de la retrogradare după ce am reuşit 9 meciuri de excepţie, în care băieţii s-au motivat excelent. Îi aveam elevi atunci pe Ene, Vlădescu, Vasile, Tudorică, Gheboş sau Panaite. De asemenea, în 1986, când am promovat cu Minerul Șotânga, după barajul cu Turnu Măgurele, 2-0 acasă şi 0-1 în deplasare.

Rep.: Aveţi vreun regret după o carieră atât de bogată?

- Marea supărare e că nu am jucat niciodată în Divizia A.

„Trebuie să ne gândim la Liga a 2-a”

Rep.: De ce credeţi că acum ceva timp fotbalul morenar, dar şi cel dâmboviţean, erau la un nivel mai înalt?

- Înainte erau create premisele pentru performanţă, aveam echipă în Liga 1, echipe în Liga a 2-a şi a 3-a.  Juniorii erau bine pregătiţi, erau promovaţi mai repede la prima echipă. Nu erau mulţi bani, dar jucătorii din primele ligi erau mereu cu banii la zi, nu existau întârzieri. Era altfel şi atmosfera în cadrul echipei, se juca de plăcere, fotbaliştii jucau pe maidan şi tot aveau calitate. Flacăra a dat mereu jucători de valoare, pornind de la Sandu Badea, Toma, Ştefănescu, Florin Grigore, pe care l-am adus din Bucureşti, şi apoi a fost şi la CS Târgovişte. De asemenea, nu am uitat că şi eu am jucat la CS Târgovişte o jumătate de an, alături de Pitaru, Ene, Tică Gheorghe sau Sava. De la Moreni au mai plecat şi Mihăescu, fraţii Pană, Paraschiv sau Ene. Sunt convins că se vor mai naşte şi alţi jucători talentaţi la Moreni. Ei au nevoie de condiţii bune şi să fie crescuţi bine. Din păcate, acum nu mai sunt înterprinderi care să susţină echipa, totul depinde de primăria oraşului. Suntem oraş cu tradiţie în fotbal, e păcat, toată lumea mă întreabă ce se întâmplă la Flacăra. Trebuie să ne gândim la Liga a 2-a, acolo e locul nostru, sau dacă nu, măcar să fie condiţii decente pentru Liga a 3-a. Aveam indemnizaţii, alimentaţie, beneficii când jucam, totul era în regulă atunci.

Rep.: Consideraţi că în următorii cinci ani Flacăra ar putea să se întoarcă în Liga a 2-a?

- E foarte greu, sunt convins că toată lumea îşi doreşte asta. Mă întâlnesc cu suporterii când vin la meciuri, toată lumea vrea mai mult, dar nu cred că în următorii cinci ani se poate ajunge în Liga a 2-a. Primăria nu cred că e atât de bogată, iar alţi investitori nu prea se văd. Automecanica nu poate şi nu cred că ar risca, IMUT nu mai e, singura soluţie e primăria. Poate şi cei de la Consiliul Judeţean ar trebui să sprijine mai mult, pentru că înainte Flacăra şi Chindia erau emblema fotbalului de aici. Dacă o să existe buget, o să promovăm, dacă nu, o să stam aici şi o să ne chinuim şi mai mult. E dificil, mai ales dacă s-ar schimba şi formatul competiţional şi s-ar face mai multe serii. Cheltuielile sunt mari, de la deplasări, până la baremul de arbitraj.