MĂDĂLIN RĂDUCU

Emil Tudor. El a devenit personaj central în fotbalul mic după seria de scandaluri petrecute în această toamnă fotbalistică în Dâmboviţa. Cum violenţele pe stadioane au explodat, nemulţumirile faţă de arbitraj au crescut în intensitate (doar Petruţa a fost opţiunea sa), este clar că Tudor nu mai are deloc liniştea de altădată. Ba mai mult, nici măcar nu se mai bucură de imaginea bună pe care o avea, spre exemplu, în urmă cu un an şi ceva, când câştiga la pas alegerile pentru preşedinţia forului. Personal, consider că declinul lui Tudor a început din momentul în care Severin Anghelinu a plecat dintre noi. Apoi, al doilea moment esenţial a fost numirea lui Ioan Negoescu în funcţia de şef al arbitrilor.

Cred că acum Tudor regretă decizia, însă nu mai are ce face odată ce l-a propus Comitetului Executiv. Sigur că poate reveni asupra deciziei, dar probabil că asta ar înfuria şi mai tare echipele, plus că starea de spirit nu este printre cele mai grozave. De ce a fost pentru Tudor o greşeală numirea lui Negoescu, pe care o conştientizează deabia acum? Când spun greşeală, mă refer strict la strategia lui Emil Tudor, nu la faptul că numirea lui Ţuţi Negoescu ar fi ceva greşit pentru arbitrajul dâmboviţean. Impresia mea este că Negoescu a început deja să facă gaşcă împotriva preşedintelui.

Multe zvonuri din fotbalul mic spun că punctul culminant ar fi cooptarea lui Armand Mihălăchioiu, duşman declarat al lui Tudor prin poziţiile publice adoptate. La nivel oficial, încă ne aflăm la stadiul de dezminţiri şi căutări. Revin la imaginea publică a lui Emil Tudor. Pe Florin Bărăceanu şi Petre Honciu deja îi sfidează de multă vreme cu acele cazuri care mai au puţin şi devin istorice.

În ultima perioadă, probabil din cauză de cumul de funcţii, a început sfidarea şi la adresa noastră, trântind uşi şi telefoane în nas, refuzând dialogul. Pare că vrea să fugă de răspundere, însă explicaţiile nu trebuie să le ofere în faţa noastră, a presei, ci mai întâi în faţa echipelor, a acelor oameni care, din pasiune, bagă bani într-un fotbal corupt până în gât.

PS: Ce legătură are titlul cu textul? Simplu. Pare că de astfel de personaje ca Tudor se leagă toate cuvintele, negative din lumea asta... AJF, JAF, chiar şi URSS. Si exemplele pot continua!