dr. DAN LUCA

Tr�iesc în afara teritoriului statului român, dar sunt român. Din România îns� nu a disp�rut înc� mentalitatea „salam cu soia”, sau cel pu�in nu de peste tot: „românii din str�in�tate sunt la�i c� au plecat �i drept urmare nu au nici un drept s� se implice la nivel intern”, „românii din str�in�tate ar trebui s� fie mul�umi�i c� le e bine acolo unde sunt”. Chiar a�a?

De�i fac parte dintr-o diaspor� mai special� – cea a românilor insera�i în structura unic� a capitalei comunitare – îi cunosc bine în Belgia pe compatrio�ii no�tri care lucreaz� în construc�ii sau menaj. Sunt oameni extraordinari, poate mai români ca mul�i care se bat cu pumnul în piept în �ar� c� sunt români. Ace�tia sunt îns� prea pu�in conecta�i la dezvolt�rile din România, iar gre�eala nu este doar a lor.

România are nevoie de to�i românii. Dac� unii dintre noi am ales drumul Diasporei, asta nu înseamn� c� nu mai suntem români sau c� nu ne mai pas� de România, ci dimpotriv�. Din fericire îns�, sunt �i percep�ii pozitive, deschise spre o politic� de integrare social� a românilor din diaspor�. Cea mai important� sus�inere vine din partea oamenilor de rând, cei care au nevoie de o asemenea politic� �i de r�spunsuri concrete.

Afla�i la Bruxelles de ceva vreme, capitala ne-a g�zduit tocmai în mijlocul comunit��ii muncitorilor în construc�ii �i al celor care cresc copii �i îngrijesc casele celor din Bruxelles. Via�a lor nu a fost u�oar� nici o clip�, iar deschiderea grani�elor în anul 2007 nu a constituit o rezolvare automat� a problemelor lor. Muncitorii în construc�ii care au devenit liber-profesioni�ti se izbesc de o multitudine de neclarit��i privind accesul la pensii, chestiunile de natur� fiscal�, reunirea familiei.

Copiii lor nu cunosc procedura de echivalare a diplomelor, posibilitatea continu�rii studiilor, nu �tiu c� pia�a muncii le poate oferi stagii de preg�tire extrem de valoroase, cu sau f�r� plat�, se limiteaz� de multe ori în a r�mâne deschi�i locurilor de munc� pentru care nu este nevoie de o preg�tire intelectual� asidu�; mamele lor, cu ani grei de �coal� �i diplome în economie, înc� dichisesc casele str�inilor f�r� s�-�i cunoasc� oportunit��ile în Diaspora.

Trebuie s� vedem care sunt oportunit��ile reale, mai ales acum, dup� deschiderea pie�ei muncii. Doresc s� accentuez aici �i a românilor pleca�i importan�a implic�rii în politica româneasc� �i în crearea imaginii de �ar�. Românii din Diaspora trebuie s� aib� o voce politic� în România. Trebuie s� recunoa�tem c� migra�ia are un rol pozitiv pentru ��rile europene adoptive. Milioanele de români care lucreaz� în str�in�tate au trimis �i trimit înc� în �ar� bani, dar contribuie în acela�i timp �i la dezvoltarea economiilor în ��rile în care lucreaz�.

Dac� for�ez pu�in compara�ia, cred c� românii se g�sesc pe un fel de panglic� Möbius, concept matematic în care exist� aparent dou� p�r�i (în cazul nostru românii din România �i românii din afar�), dar în realitate panglica nu are decât o fa�� (românii în general). E pu�in abstract, dar îmi place conceptul. S� nu uit�m, românii pleca�i au capacitatea de a ajuta �ara de origine, a�a cum au f�cut-o la începutul secolului al XX-lea, când Diaspora româneasc� a jucat un rol crucial în crearea Statului român modern.

Nu este interesul Diasporei române�ti în a blama guvern�rile din România. Din afara României se dore�te o implicare �i o responsabilizare în dosarele în care poate s� se aduc� valoarea ad�ugat�. Politica european� a României are nevoie de românii din afara României. Se pot consolida adev�rate Consilii Consultative ale Diasporei, cu o pres� care s� deserveasc� comunit��ile române�ti. Contribu�iile se vor sim�i treptat, atât în îmbun�t��irea imaginii României, cât �i în dezvoltarea turismului �i infrastructurii din �ara noastr�.

Dan Luca este doctor în Rela�ii Interna�ionale �i Studii Europene, fondator în 2003 al Clubului „România-UE” Bruxelles. Are 42 de ani �i î�i desf�oar� activitatea la Bruxelles din 1997. Este autorul a 3 c�r�i despre România afacerilor europene, Bruxellesul european �i dilemele comunic�rii. Este profesor la universit��i din Bruxelles, Gorizia (Italia), Bucure�ti �i Cluj.