Teme principale

Prima paginã (PDF)

Newsletter

Aboneaza-te pentru a primi buletinul de stiri prin email

Adresa ta de email:
Agentia Nationala de presa AGERPRES - www.agerpres.ro



28.02.2014 08:19

Editorial – Corespondenț� special� de la Bruxelles


A A

E posibil� implicarea politic� a rom�nilor de dincolo de granițe

E posibilã implicarea politicã a românilor de dincolo de granițe

dr. DAN LUCA


 

Tr�iesc în afara teritoriului statului român, dar sunt român. Din România îns� nu a disp�rut înc� mentalitatea „salam cu soia”, sau cel pu�in nu de peste tot: „românii din str�in�tate sunt la�i c� au plecat �i drept urmare nu au nici un drept s� se implice la nivel intern”, „românii din str�in�tate ar trebui s� fie mul�umi�i c� le e bine acolo unde sunt”. Chiar a�a?

 

De�i fac parte dintr-o diaspor� mai special� – cea a românilor insera�i în structura unic� a capitalei comunitare – îi cunosc bine în Belgia pe compatrio�ii no�tri care lucreaz� în construc�ii sau menaj. Sunt oameni extraordinari, poate mai români ca mul�i care se bat cu pumnul în piept în �ar� c� sunt români. Ace�tia sunt îns� prea pu�in conecta�i la dezvolt�rile din România, iar gre�eala nu este doar a lor.

 

România are nevoie de to�i românii. Dac� unii dintre noi am ales drumul Diasporei, asta nu înseamn� c� nu mai suntem români sau c� nu ne mai pas� de România, ci dimpotriv�. Din fericire îns�, sunt �i percep�ii pozitive, deschise spre o politic� de integrare social� a românilor din diaspor�. Cea mai important� sus�inere vine din partea oamenilor de rând, cei care au nevoie de o asemenea politic� �i de r�spunsuri concrete.

 

Afla�i la Bruxelles de ceva vreme, capitala ne-a g�zduit tocmai în mijlocul comunit��ii muncitorilor în construc�ii �i al celor care cresc copii �i îngrijesc casele celor din Bruxelles. Via�a lor nu a fost u�oar� nici o clip�, iar deschiderea grani�elor în anul 2007 nu a constituit o rezolvare automat� a problemelor lor. Muncitorii în construc�ii care au devenit liber-profesioni�ti se izbesc de o multitudine de neclarit��i privind accesul la pensii, chestiunile de natur� fiscal�, reunirea familiei.

 

Copiii lor nu cunosc procedura de echivalare a diplomelor, posibilitatea continu�rii studiilor, nu �tiu c� pia�a muncii le poate oferi stagii de preg�tire extrem de valoroase, cu sau f�r� plat�, se limiteaz� de multe ori în a r�mâne deschi�i locurilor de munc� pentru care nu este nevoie de o preg�tire intelectual� asidu�; mamele lor, cu ani grei de �coal� �i diplome în economie, înc� dichisesc casele str�inilor f�r� s�-�i cunoasc� oportunit��ile în Diaspora.

 

Trebuie s� vedem care sunt oportunit��ile reale, mai ales acum, dup� deschiderea pie�ei muncii. Doresc s� accentuez aici �i a românilor pleca�i importan�a implic�rii în politica româneasc� �i în crearea imaginii de �ar�. Românii din Diaspora trebuie s� aib� o voce politic� în România. Trebuie s� recunoa�tem c� migra�ia are un rol pozitiv pentru ��rile europene adoptive. Milioanele de români care lucreaz� în str�in�tate au trimis �i trimit înc� în �ar� bani, dar contribuie în acela�i timp �i la dezvoltarea economiilor în ��rile în care lucreaz�.

 

Dac� for�ez pu�in compara�ia, cred c� românii se g�sesc pe un fel de panglic� Möbius, concept matematic în care exist� aparent dou� p�r�i (în cazul nostru românii din România �i românii din afar�), dar în realitate panglica nu are decât o fa�� (românii în general). E pu�in abstract, dar îmi place conceptul. S� nu uit�m, românii pleca�i au capacitatea de a ajuta �ara de origine, a�a cum au f�cut-o la începutul secolului al XX-lea, când Diaspora româneasc� a jucat un rol crucial în crearea Statului român modern.

 

Nu este interesul Diasporei române�ti în a blama guvern�rile din România. Din afara României se dore�te o implicare �i o responsabilizare în dosarele în care poate s� se aduc� valoarea ad�ugat�. Politica european� a României are nevoie de românii din afara României. Se pot consolida adev�rate Consilii Consultative ale Diasporei, cu o pres� care s� deserveasc� comunit��ile române�ti. Contribu�iile se vor sim�i treptat, atât în îmbun�t��irea imaginii României, cât �i în dezvoltarea turismului �i infrastructurii din �ara noastr�.

 

Dan Luca este doctor în Rela�ii Interna�ionale �i Studii Europene, fondator în 2003 al Clubului „România-UE” Bruxelles. Are 42 de ani �i î�i desf�oar� activitatea la Bruxelles din 1997. Este autorul a 3 c�r�i despre România afacerilor europene, Bruxellesul european �i dilemele comunic�rii. Este profesor la universit��i din Bruxelles, Gorizia (Italia), Bucure�ti �i Cluj.

 

 

 



Comentarii

sau

Adaugã comentariul tãu daca nu ai cont facebook

Nume:


Comentariu:



cod captcha



Din aceeaºi categorie

Alegerile primare europene �i dezbaterile Spitzenkandidat �n 2024 (II)
Alegerile primare europene �i dezbaterile Spitzenkandidat �n 2024 (I)
Rom�nia, amenințat�, cu armata... dezarmat�
Jurnal de r�zboi: Al doilea Kursk (II)
Jurnal de r�zboi: Al doilea Kursk (I)
S-a �nt�mplat acum 80 de ani (II)
S-a �nt�mplat acum 80 de ani (I)
Nu știu c�t de penibil sunt!
Dezinfec�ie total� �n sistemul medical rom�nesc!
Simpatie pentru limba rus� �n Armenia


Politica de Cookie
Politica de Confidentialitate

Posta redactiei: fii jurnalist !

Fii jurnalist, introdu propriile tale stiri, fotografii, scrisori deschise, sesizari in sectiunea dedicata postei redactiei.

Ce anume iti poate strica fosa septica ecologica

Ce anume iti poate strica fosa septica ecologica
Cand esti nevoit sa-ti montezi o fosa septica ecologica deoarece in zona in care locuiesti nu exista canalizare este nevoie sa tii cont de anumite reguli de mentenanta pentru a nu afecta negativ sistemul septic si pentru a-i prelungi durata de viata. Acest lucru nu este benefic numai din punct de vedere financiar, dar te poate ajuta sa previi situatii neplacute cauzate de refulari sau mirosuri urate. [cite�te tot...]

Alte articole »

Trimite articol

publicitate

aparate foto digitale