Acum 10 ani, Jean-Claude Juncker a fost ales pre�edintele Comisiei Europene. „La presiunea str�zii”, cum se zicea atunci. Nici cei mai fanatici federali�ti nu credeau cu un an înaintea alegerilor europene din 2014 c� alegerile primare vor desemna �eful executivului european. E paradoxal, dar nici chiar dup� alegerile europene din 25 mai 2014, �ansele nu erau mai mari de 50% ca înving�torului s� i se acorde titlul. Cu siguran�� anul 2014 va intra în istoria comunic�rii europene ca punct de referin��.

Printr-un procedeu democratic, cet��enii impun liderul european pentru urm�torii ani. Dar chiar așa a fost? O persoan� a intrat în lupta pentru șefia Europei, câștig� democratic alegerile și impune apoi priorit�țile politice pentru urm�torii 5 ani? Iar dac� a fost un astfel de experiment reușit atunci, ce se întâmpl� acum, la ceasul de cump�n� al alegerii noilor lideri europeni? Pentru a da r�spunsul la aceste întreb�ri, v� propun o analiz� factual� la nivelul anilor de grație 2014, 2019 și 2024. 

Dac� ne referim la atmosfera anului 2014 e interesant de analizat contextul de atunci. Preocup�rile pentru cre�terea conexiunii între sistemul european �i cet��eni au condus spre formula alegerilor primare, în care partidele europene î�i prezentau listele cu candida�ii pentru func�iile de vârf în institu�iile europene. Dup� o serie de divergen�e, axate mai mult pe „mândrii ideologice” decât pe reale insuficien�e ale sistemului, în final s-a decis – s-au organizat alegeri primare în vederea desemn�rii candida�ilor pentru pre�edin�ia Comisiei Europene în 2014.

Controverse au existat de-a lungul acestor ani la nivel european privind organizarea alegerilor primare, îns� eforturile celor implica�i nu au fost zadarnice, �i, înc� din iunie 2013 - la Consiliul Partidului Sociali�tilor Europeni (PES) de la Sofia (21-22 iunie 2013) – s-a anun�at propunerea PSE pentru Pre�eden�ia Comisiei Europene în 2014: Martin Schulz. Noutatea fa�� de 2009 a fost c� acum PSE a avut o fa�� uman� în b�t�lia european�, dar f�r� alegeri primare în adev�ratul sens al cuvântului.

La liberalii europeni, conform unui acord intern, f�r� organizarea unor alegeri primare de impact, Guy Verhofstadt a candidat pentru func�ia de pre�edinte al Comisiei Europene, în timp ce colegul de partid Olli Rehn s-a pozi�ionat pentru una dintre celelalte posturi de conducere ale UE.

Con�tient de poten�ialul s�u la nivel european, Partidul Popular European (PPE) s-a ab�inut în a intra în jocul alegerilor primare, totu�i men�ionând c� î�i va alege un candidat care s� îi ia locul lui José Manuel Barroso, la congresul PPE din 6-7 martie 2014, la Dublin. F�r� prea mult� glorie, �i desigur f�r� niciun impact asupra cet��enilor europeni, Jean-Claude Juncker câ�tiga o b�t�lie de salon cu un candidat f�r� �anse de nominalizare nici m�car de c�tre Fran�a, Michel Barnier.

Îns� consolidarea alegerilor primare a venit când Angela Merkel a intrat în jocul nominaliz�rilor pe culoarul PPE. Lidera de la Berlin a în�eles c� Europa are nevoie de conexiunea cu proprii cet��eni, iar primarele europene pot oferi falia de lumin� necesar� pentru a reconstrui Uniunea European� dup� 2015.

Cu ace�ti 5 candida�i, de fapt 6, c�ci Verzii au avut o co-nominalizare, s-a intrat într-o competi�ie pentru a câ�tiga scaunul de Pre�edinte al Comisiei Europene. Desigur, realitatea acestor alegeri primare era trecut� prin filtrul celor 28 de alegeri na�ionale de atunci, organizate în aceea�i s�pt�mân�, sub umbrela „alegeri europene”. Candida�ii doresc votul cet��enilor europeni, dar numai cona�ionalii lor pot s�-i voteze cu adev�rat, iar în unele ��ri nici m�car nu exist� posibilitatea votului uninominal.

Ne așteptam ca alegerile europene s� câștige teren, dar a urmat o deziluzie.

(va urma)