❚ Astăzi vă prezentăm concluziile la care Tribunalul Arbitral de Baschet a ajuns, iar care sunt dezvăluite mecanismele prin care CSM plătea jucătoarele, dar și acțiunea concretă care a dus la speță, adică problemele cu „primul contract” și „al doilea contract”

MĂDĂLIN RĂDUCU

După ce Ivanka Matic a dat în judecată Clubul Sportiv Municipal Târgoviște, iar speța a fost judecată de Tribunalul Arbitral de Baschet, sârboaica are de primit din România nu mai puțin de 30.000 de euro, bani care nu înseamnă altceva decât restanțe salariale. La această sumă se mai adaugă 3.250 de euro cheltuieli de judecată, precum și o dobândă de 5%, care acum este echivalentă cu 1.500 de euro.

Totul a plecat de la începutul sezonului 2013/14, după ce în precedenta stagiune baschetbalistică jucase pentru CSM în Euroligă. Dacă în primele două episoade v-am arătat care a fost motivul rupturii totale și cum s-a ajuns la BAT, dar și pledoariile celor două părți, astăzi vă prezentăm informații cu adevărat spectaculoase. Ele sunt extrase dintr-o sursă oficială! Practic, sunt concluziile la care Tribunalul Arbitral de Baschet a ajuns, iar în acestea sunt dezvăluite mecanismele prin care CSM plătea jucătoarele, dar și acțiunea concretă care a dus la speță, adică problemele cu „primul contract” și „al doilea contract”.

„Ex aequo et bono” sau judecarea în echitate

Pentru început, trebuie să precizăm că înainte de prezentarea concluziile generale, Tribunalul Arbitral de Baschet a explicat și cum a judecat cazul. Este o procedură des întâlnită, familiară pentru cei care au legături cu lumea justiției din sfera sportivă. BAT a ales modul „ex aequo et bono”, adică judecarea în echitate. Motivul oficial: din cauza întârzierii ambelor părți în plata și transmiterea documentelor, precum și prezentarea multor alte documente, fără solicitarea Tribunalului. Pe scurt, CSM Târgoviște a ieșit cel mai bine, a fost partea cea mai avantajată de acest mod, dovadă fiind și suma mică cu care a fost „penalizată”, 30.000 de euro, în condițiile în care jucătoarea cerea nu mai puțin de 100.000 de euro, reprezentând salariul fără taxe din sezonul 2013/14. De altfel, și tactica prin care s-a forțat la maximum limita termenelor a avut efectul scontat.

Primele concluzii

Procedura adoptată de Tribunalul Arbitral de Baschet a fost extrem de simplă. Mai întâi, au fost puse întrebările la care instanța a trebuit să găsească răspunsul, după care au apărut și explicațiile.

Întrebare: „A fost primul contract încheiat valabil?”.

Răspuns: „Primul contract a fost valabil încheiat între părți”. Aici fiecare parte a avut un mic câștig, cu un mic plus pentru CSM, care se afla în legalitate în momentul respectiv. De asemenea, și Matic a înregistrat o victorie scurtă, din moment ce salariul său conform acestui act era de 105.000 euro în primul sezon.

Întrebare: „A fost al doilea contract încheiat valabil?”

Răspuns: „Jucătoarea a spus că semnătura pe «al doilea contract » a fost falsificată. Clubul a cerut un expert grafologic. Acesta a analizat 40 de semnături ale jucătoarei. Tribunalul a fost convins că semnătura jucătoarei de pe « al doilea contract» este chiar a ei”. De aici, e clar că Matic a semnat „al doilea contract”. Interesantă este și versiunea sau, mai bine spus, versiunile ei. Mai întâi, a spus că a semnat din neglijență, apoi că semnătura este falsă.

Întrebare: „A înlocuit «al doilea contract» «primul contract»?”

Răspuns: „Clauza 26 din «al doilea contract»: «Contractul reprezintă voința părților și elimină orice înțelegere verbală și scrisă, înainte și după acesta». Semnând «al doilea contract», părțile au ajuns la un acord să anuleze «primul contract» și să îl înlocuiască cu «al doilea contract »”. Acum devine și mai clară afirmația Ivankăi Matic, conform căreia „a semnat din neglijență” „al doilea contract”. Pe românește, aceasta nu a citit toate clauzele contractuale, iar acum s-a văzut în postura clară de a fi în dezavantaj.

„Sunt motive ca «al doilea contract» să nu fie luat în considerare?”

Răspuns: „Jucătoarea a spus că nu există niciun efect, din moment ce a fost plătită conform termenilor din «primul contract» întreg sezonul (105.000 euro). De asemenea, agentul și-a primit comisionul conform «primului contract » (10.500 de euro, adică 10% din valoarea salariului jucătoarei în primul an). Jucătoarea nu a primit banii în cont bancar. Ea invocă faptul că a obținut toate salariile în cash. Clubul a arătat state de plată din perioada septembrie 2012-ianuarie 2013, cu semnătura tuturor jucătoarelor, dar și statele din contul bancar din perioada februarie 2013-octombrie 2013. Acestea indică faptul că un salariu de aproximativ 5.000 de euro a fost plătit în cash jucătoarei până inclusiv în ianuarie 2013. Din martie 2013, salariul a fost transferat din contul bancar al clubului, care arată că unele sume au fost plătite doar uneori după finalul sezonului 2012/13. Ceea ce a fost în plus față de sumele listate în ștate înseamnă suma corespondentă din «al doilea contract». Tribunalul a lăsat faptele așa cum sunt, concluzionând că jucătorul a fost plătit conform celui de «al doilea contract». Plata agentului din «primul contract» (10.500 de euro) nu are nicio relevanță: agentul nu face parte din «al doilea contract», iar în «primul contract» taxa agentului înseamnă un comision fix și nu un procent din salariu”. Acesta este răspunsul oferit de Tribunalul Arbitral de Baschet, asupra căruia merită să zăbovim o clipă. Din acesta înțelegem faptul că Matic a fost plătită conform celui de „al doilea contract”, ceea ce înseamnă că a încasat de la CSM suma de 45.000 de euro pentru sezonul 2012/13. Mai mult, ea a primit banii în mână, semnând un stat de plată al clubului, așa cum au făcut și celelalte jucătoare. Matic primea 5.000 de euro lunar, cel puțin în perioada septembrie 2012- ianuarie 2013, așa cum este indicat de răspunsul oficial al BAT. Nici vorbă de virament bancar. Din 2013, lucrurile s-au schimbat la club. Statele din bancă, adică documentele care arată plățile efectuate, relevă faptul că au fost transferați bani către Matic, totul pentru a duce la o sumă echivalentă cu salariul acesteia din „al doilea contract”, cât CSM-ul să fie acoperit din acest punct de vedere.

„Au fost alte motive care ar face «al doilea contract» al jucătoarei întreg sau parțial invalid?”

Răspuns: „«Al doilea contract» a fost semnat la câteva săptămâni distanță după ce primul fusese deja semnat. Jucătoarea a înțeles condițiile financiare ale clubului și a acceptat să semneze «al doilea contract». Clubul a adus documente certe care să justifice tăierile bugetare. În conformitate cu aceste documente, clubul s-a confruntat cu un deficit bugetar de 1.566.520 RON (339.037 euro). Acesta este motivul pentru care contractele câtorva jucătoare și al antrenorului au fost renegociate. Nu toate jucătoarele au acceptat reducerile salariale, printre aceștia aflându-se antrenorul grec (n.r. George Dikeoulakos). «Al doilea contract» conținea o traducere din română în engleză, iar jucătoarea putea înțelege conținutul său.

Semnătura sa poate fi găsită pe fiecare pagină, ceea ce înseamnă că a luat la cunoștință întregul contract și nicio pagină nu a fost adăugată ulterior. Semnând un document necitit, nu constituie o eroare fundamentală, ci mai degrabă lipsa atenției din partea semnatarului, cu consecințele de rigoare”. Din acest text oferit de BAT, rezultă clar că „al doilea contract” este valid sută la sută, din moment ce jucătoarea a putut citi versiunea în engleză, iar semnătura sa apare pe toate paginile.

Însă, altceva merită reținut, mult mai important în toată ecuația. Pentru a justifica prezența celui de „al doilea contract”, clubul a depus la BAT documente justificative, prin care a arătat reducerile bugetare de la începutul sezonului 2012/13. Întrebare: s-a scris, s-a vorbit sau s-a știut până acum de probleme cu banii la CSM Târgoviște, cu precădere în perioada în care echipa juca în Euroligă? 339.037 de euro au fost tăiați de la club, conform oficialilor acestuia. ªi acesta este motivul pentru care contractele jucătoarelor au fost renegociate. Dacă cele cinci jucătoare, plus antrenorul Dikeoulakos, aveau salarii de puțin peste 100.000 de euro (105.000 euro în cazul lui Matic) rezultă că diferența de aproximativ 60.000 de euro dintre „primul contract” și „al doilea contract”, înmulțită cu cinci, înseamnă aproximativ 300.000 de euro, cam cât era și tăierea raportată de CSM.

Câte ceva și despre Lejeune

Vă mai amintiți de Yves Lejeune? A apărut la începutul investigației, fiind agentul belgian care a intermediat transferul Ivankăi Matic la CSM la începutul sezonului 2012/13. Pe lângă sârboaică, alte cinci jucătoare au fost aduse de Lejeune în România. Din 1997, acesta deține propria companie, LBM Management Basketball Agency. Pe site-ul agenției lui Yves Lejeune, aflăm că în portofoliul de jucătoare pe care le impresariază se regăsesc, printre altele, nume precum Milka Bjelica, Maja Miljkovic, Matee Ajavon, Jori Davis, Nathalie Novosel, Gabriela Mărginean sau Jillian Robbins. Vă sunt cunoscute. Au jucat la CSM, toate în perioada 2012/13.

Iată ce mai notează BAT: „Între 15 august 2012 și 4 septembrie 2012, cele cinci jucătoare au semnat noi contracte. Acestea garantau salarii de 45.000 de euro, ceea ce înseamnă reduceri salariale între 5.000-25.000 per jucătoare. Interesant este că «al doilea contract » al unei jucătoare însemna o creștere salarială de 5.000 de euro. Două din cinci contracte ale jucătoarelor au fost semnate inițial pe două sezoane, dar apoi au fost reduse la un sezon. Ca și concluzie, toate cele cinci au semnat noi contracte cu același conținut, incluzând același salariu (45.000 de euro) și aceiași termeni contractuali”.

BAT, concluziile finale

În cele din urmă, cazul a fost finalizat. Iată notația oficială: „Tribunalul concluzionează că jucătoarea a semnat «al doilea contract » pe o bază incompletă și secretă de informații, ceea ce constituie o eroare a clubului. «Al doilea contract» nu se lovește de nulitate în totalitate. Sub aceste circumstanțe, Tribunalul consideră că este corect ca clubul să plătească o compensație către jucătoare care să înlocuiască informațiile secrete față de jucătoare când a semnat noul angajament”.

Iar suma a fost stabilită la 30.000 de euro. Cheltuielile totale de judecată au fost de 13.000 de euro, iar BAT a stabilit ca 75% (9.750 de euro) să fie plătit de jucătoare și 25% (3.250 de euro) de club. Cum Matic a achitat integral costurile totale, clubul va trebui să vireze cei 3.250 de euro în contul lui Matic. Mai adăugăm aici și dobânda de 5%, care în acest moment înseamnă 1.500 de euro și ajungem la un decont total de 34.750 de euro. Fiindcă etica și moralitatea nu ne permit să comentăm o decizie a unei instanțe de judecată, concluziile generale le vom lăsa la latitudinea fiecăruia. Însă, merită subliniat altceva. În esență, cazul Matic-CSM a fost fascinant dintr-un alt punct de vedere. Faptul că am putut afla detalii incredibile din culise, chiar și din acea perioadă (sezonul 2012/13), reprezintă un mare câștig pentru adevăr.