dr. DAN LUCA

Omul simplu se întreab� ce sunt alegerile europene? Chiar merit� s� mergem la vot pentru a�a ceva? Acelea�i fe�e pe care le vedem în fiecare campanie electoral�, acelea�i promisiuni greu de urm�rit dac� s-au materializat. O ducem mai bine de când suntem în Uniunea European�? Se pare c� da, dar schimbarea nu este spectaculoas�, cel pu�in nu pân� acum. Poate �i criza pe care o tr�im de vreo 5 ani nu ne permite s� vizualiz�m prosperitatea.

Eu zic c� putem avea alegeri europene în România pline de sens, în care cet��enii s� fie cu adev�rat interesa�i, în care s� putem discuta chestiuni reale. Mingea este îns� în terenul partidelor politice. Avem o echip� europarlamentar� echilibrat�, avem periodic nevoie îns� �i de suflu nou, de oameni conecta�i atât la realitatea de la Bruxelles cât �i la cea din România. Aceast� „dubl� p�l�rie”, precum �i complementaritea necesar� între voin�a politic� �i expertiza tehnic� face ca influen�a la Bruxelles s� fie maxim�, c�ci am avea oameni care s� vorbeasc� �i româna �i „bruxelleza”.

Dac� avem pe listele propuse de partidele politice române�ti candida�i care în�eleg cu adev�rat complexitatea politicilor europene, realt��ile politico-administrative române�ti �i de multe ori chiar nuan�ele regionale, avem o �ans� s� avem un dialog util societ��ii române�ti. Miza e mare, cine formeaz� echipa de 32 de eurodeputa�i care vor conecta România la Europa pân� în 2019, când prelu�m pre�eden�ia UE? Dac� vom merge îns� pe acelea�i nume, cu acelea�i subiecte tocite de malaxorul mediatic românesc, risc�m s� pierdem interesul pentru astfel de interac�ii.

�i e mare p�cat. Pierde institu�ia european�, pierde partidul politic, pierde �ara �i pierde cu siguran�� �i cet��eanul român. Cred cu t�rie c� cei care doresc s� candideze pentru legislativul european trebuie s� poat� aborda liber �i realist subiecte precum: resursa uman� necesar� pentru rela�ionarea României la UE, pârghii pentru implicarea sectorului de afaceri �i a societ��ii civile române�ti în în�elegerea dinamicii legislative europene, reforma institu�iilor europene �i avantajul României.

În acela�i timp viitorul eurodeputat trebuie s� prezinte perfect contextualizarea politicilor europene la România. Exemple concrete, unde s-a gre�it cu „micul românesc”, resursele României – legisla�ie �i emo�ii, industrializarea european� – cum ne pozi�ion�m ca �ar�. Încrederea cet��enilor în construc�ia european� a sc�zut �i s-a accentuat pe fondul crizelor repetate. Sondajele de opinie ilustreaz� clar acest lucru, nuan�ând îns�, observ�m c� cet��enii nu critic� ideea de Uniune European�, îns� nu sprijin� sistemul european creat în ultimii ani.

Cet��enii europeni în general manifest� o reticen�� fa�� de oamenii politici �i modul lor de a se implica în problemele reale ale cet��enilor. Simplificând pu�in, poza european� a anului preelectoral 2013 arat� destul de �ifonat�. Guvernele, politicienii afla�i la putere navigheaz� într-o nebuloas� f�r� sfâr�it, cu prea pu�ine solu�ii. Partidele de opozi�ie încearc� la nivelul ��rilor membre s� propun� solu�ii, dar credibilitatea mesajului politic scade pe zi ce trece.

Astfel apar noi lideri, noi mi�c�ri, noi propuneri �i asta nu e r�u. Problema e c� majoritatea dintre ace�tia î�i cl�desc discursul public pe radicalizarea mesajului anti-sistem, cu conota�ii anti- UE. Ceea ce este �i mai grav, cu astfel de propuneri, unele partide ob�in creditul ��rii. Rezultat palpabil este c� doar reu�esc blocarea sistemului politic din bazinul electoral respectiv, f�r� nici un ajutor concret pentru cei care i-au votat. Ce poate cet��eanul european s� în�eleag� din tot ce-l înconjoar�? Ce gânde�te unul dintre cei 500 de milioane de europeni? În cine î�i pune speran�a de salvare?

Dac� mergem în aceast� direc�ie, partidele anti-sistem vor profita enorm de alegerile europene de anul viitor. Într-un scenariu catastrof�, vom avea 25% din Parlamentul European de dup� mai 2014 dominat de eurodeputa�i care sunt împotriva UE, sunt pentru revenirea în matricele na�ionale, f�r� nici o �ans� de a men�ine sistemul european. Mai este înc� timp pentru a schimba rezultatul alegerilor europene. Neimplicarea nu ajut�, iar del�sarea las� loc profitorilor.

E timpul noilor oameni politici s� ias� în fa��. E momentul ca partidele tradi�ionale transna�ionale s� î�i dea mâna pentru a discuta proiectul european. S� vedem ce oameni avem în ograda partidului pentru a-i împinge în responsabilizarea european�. Un proiect european care are nevoie de transparen��, sim� politic practic �i ambi�ia unor lideri puternici de a avansa cu adev�rat. Nu mai e voie s� avem mesaj dublu. Exact ceea ce discut�m în Parlamentul European s� povestim �i acas�, la televiziunea na�ional�.

Nu mai avem nevoie de expresii „p�i Bruxelles-ul a decis”, când suntem eurodeputa�i sau comisari europeni. Dac� exist� subiecte periculoase din punct de vedere politic, acestea trebuie discutate. Miza este uria�� – e practic miza de a continua sau nu proiectul european. F�r� proceduri greoaie, rutin� sau birocra�ie! Putem demonstra c� UE este structura care rezolv� problemele cet��enilor, care crede cu adev�rat în calitatea vie�ii cet��enilor s�i.

Dan Luca este doctor în Rela�ii Interna�ionale �i Studii Europene, fondator în 2003 al Clubului „România- UE” Bruxelles. Are 41 de ani �i î�i desf�oar� activitatea la Bruxelles din 1997. Este autorul a 3 c�r�i despre România afacerilor europene, Bruxelles-ul european �i dilemele comunic�rii. Este profesor la universit��i din Bruxelles, Gorizia (Italia), Bucure�ti �i Cluj. În 2008, inspirat �i sprijinit de social-democra�ii germani, sociali�tii francezi �i laburi�tii britanici, a înfiin�at la Bruxelles prima filial� din afara teritoriului României a unui partid politic român – PSD Bruxelles.