Prin recentul tratat european se credea c� s-a g�sit r�spuns la întrebarea Secretarului de Stat american Henry Kissinger: „Dac� eu vreau s� sun Europa, eu pe cine sun?”. Adev�rul este c� suntem înc� departe de un r�spuns clar. Întrebare na�te înc� discu�ii ample legate de liderii institu�iilor europene �i de rolul acestora. Preocup�rile s-au intensificat anul trecut, când, aproape anecdotic, dup� decernarea Uniunii Europene a premiului Nobel pentru pace, au fost nevoie de câteva zile pentru a se stabili cui s� i se înmâneze acesta.

Dup� aproape o s�pt�mân�, s-a decis. Trei persoane – pre�edintele Comisiei Europene José Manuel Barroso, pre�edintele Consiliului Herman Van Rompuy �i cel al Parlamentului European, Martin Schulz, au reprezentat Uniunea la acest eveniment. R�mânea totu�i o dilem� – cine va sus�ine discursul de mul�umire �i cui i se vor oferi banii primi�i, care în mod tradi�ional au o destina�ie caritabil�.

În final, la Oslo, discursul tradi�ional a fost rostit, în numele UE, de c�tre Van Rompuy �i Barroso. Între „inova�iile” Tratatului de la Lisabona – propuse înc� din perioada experimentului e�uat al Tratatului Constitu�ional – sunt func�ia de pre�edinte al Consiliului European, ales pentru un mandat de doi ani �i jum�tate �i chiar un �ef al diploma�iei europene. Aceste roluri sunt jucate în prezent de Herman van Rompuy �i respectiv de c�tre Catherine Asthon.

Cea mai vizibil� �i influent� personalitate UE r�mâne îns� pre�edintele Comisiei Europene, pentru înc� un an �i un mai mult José Manuel Durao Barroso. Nici rolul Uniunii în plan interna�ional nu pare a fi intrat într-un scenariu de „boom” cu un Serviciu de Ac�iune Extern� de sine st�t�tor, cu o organigram� compozit�, limitat� în atribu�ii �i suferind� motiva�ional. Pre�edin�ia Uniunii Europene, care se schimb� la fiecare �ase luni, nu mai las� în ultimii ani aceea�i putere statelor care ajung prin rota�ie în aceast� func�ie, odat� cu intrarea în vigoare a controversatului Tratat de la Lisabona.

Din 2009, organizarea summiturilor a r�mas în seama pre�edintelui permanent al Consiliului European, îns� importan�a mandatului nu este de neglijat, de�i a fost mult diminuat�. „Tratatul de la Lisabona a creat �i postul de Înalt Reprezentant al UE pentru afaceri externe, al c�rui actual titular, Catherine Ashton, prezideaz� reuniunile mini�trilor de externe �i reprezint� diploma�ia european� atât în fa�a Parlamentului European, cât �i în afara Uniunii”, preciza un comentariu difuzat de France Presse.

De exemplu, ambasadorul Chinei la Var�ovia a fost întrebat recent de jurnali�ti pe cine sun� pre�edintele chinez pentru a discuta despre problemele UE? Pe Van Rompuy? Catherine Ashton? Barroso? Acesta preciza c� „organizarea UE este foarte complex�. Cu toate acestea, pentru noi nu este important pe cine sun�m, ci s� ob�inem rezultatul a�teptat. Cooperarea UE-China este setat� la toate nivelurile, astfel încât comunicarea noastr� merge foarte bine. Nu conteaz� pe cine sun�m atâta timp cât este bine pentru contactele noastre bilaterale”.

A� putea face o compara�ie cu Statele Unite ale Americii. Cet��enii europeni recunosc numele pre�edintelui american mai bine ca pe cel al nostru, al europenilor. Admir�m de asemenea campania lui Obama �i poate chiar îi invidiem pe americani pentru c� au un sistem în care cei care vor s� aib� puterea lupt� pentru ea. Alegerile europene din 2014 trebuie s� ofere „fe�ele umane” de care au nevoie cet��enii pentru un vot democratic real, care s� ofere legitimitate liderilor europeni.

Dan LUCA este Doctor în Rela�ii Interna�ionale �i Studii Europene, fondator în 2003 al Clubului „România-UE” Bruxelles. Are 41 de ani �i î�i desf�oar� activitatea la Bruxelles din 1997. Este autorul a trei c�r�i despre România afacerilor europene, Bruxelles-ul european �i dilemele comunic�rii. Este profesor la universit��i din Bruxelles, Gorizia (Italia), Bucure�ti �i Cluj. În 2008, inspirat �i sprijinit de social-democra�ii germani, sociali�tii francezi �i laburi�tii britanici, a înfiin�at la Bruxelles prima filial� din afara teritoriului României a unui partid politic român – PSD Bruxelles.