dr. DAN LUCA

Vorbim mult despre alegerile europene din 2014, dar nu insist�m suficient, p�rerea mea, pe ce înseamn� acest scrutin pentru cei 500 de milioane de cet��eni ai UE. Ei sunt cei care trebuie s� în�eleag� importan�a rolul lor, ca aleg�tori, în definirea viitorului blocului comunitar. Criticii �i sus�in�torii Uniunii Europene sunt de acord cu faptul c� trebuie s� se lucreze la cre�terea gradul de democra�ie pe m�sur� ce influen�a asupra vie�ii de zi cu zi a simplului ceta�ean cre�te.

Dup� cum se discut� la nivel european, înainte de Europarlamentarele programate pentru anul urm�tor, ar trebui s� se cunoasc� numele candida�ilor propu�i de fiecare partid care urmeaz� s� îl înlocuiasc� pe José Manule Barroso, ce î�i va încheia mandatul în octombrie 2014.

Exemplul dat recent de publica�ia britanic� Wall Street Journal este foarte util în a în�elege mecanismul - „În acest fel, mul�i aleg�tori europeni vor vota �tiind c�, dac� forma�iunea lor favorit� va câ�tiga cele mai multe mandate în Parlamentul European, atunci personalitatea nominalizat� de aceasta va fi viitorul pre�edinte al Comisiei.

Un aleg�tor al Partidului Laburist din Marea Britanie ar �ti astfel c� dac� grupul socialist va câ�tiga cele mai mare num�r de locuri atunci, de exemplu, Martin Schulz, actualul pre�edinte al Parlamentului European �i cel nominalizat de sociali�tii europeni, va deveni viitorul �ef al Comisiei Europene”. Dup� cum ati v�zut, controversele exist� �i de aceast� dat� în dezbaterile europene, inclusiv din partea proeuropenilor. Sistemul este foarte complex �i din p�cate, incorect comunicat creeaz� confuzii �i nesiguran��.

Uniunea European�, sui generis, se confrunt� cu o necesitate a îmbun�t��irii mecanismelor eficiente �i democratice de implicare �i selec�ie a liderilor. Exist� o nevoie de îmbun�t��ire atât a strategiilor de coordonare inter-institu�ionale, cât �i de o „re-configurare” a discursului politic. Trebuie schimbat mult �i rapid, asta desigur dac� trecem de la tura�ia de tip „Europ� a elitelor” la una de tip „Europa cet��enilor”.

Cet��enii din toate statele membre ale Uniunii Europene trebuie s� vad� mai clar platformele politice la nivel european �i astfel s� aib� o oportunitate mai bun� s�-�i exprime op�iunea (votul) între Stânga European� �i Dreapta European�, într-o manier� din ce în ce mai democratic�.

De câ�iva ani, Obama a devenit idolul politicienilor, brandul politic cel mai cunoscut, chiar �i în Uniunea European�. Pre�edintele american are merite deosebite, dar �i un sistem care l-a „inventat”. Obama este un produs al sistemului american, a�a cum vom avea al�i lideri americani ale�i cel pu�in o dat� la 8 ani. Alegerile primare i-au dat posibilitatea liderului american în a se afirma, nu o campanie de dou� luni, survenit� dup� nominalizarea de c�tre Partidul Democrat ca �i candidat oficial la func�ia suprem� în Stat.

Speciali�tii au început s� admit� faptul c� succesul integr�rii europene impune mai mult decât implementarea unor institu�ii eficiente �i armonizarea politicilor la nivel na�ional cu cel european. E nevoie în egal� m�sur� de respectarea principiilor democra�iei la nivel comunitar. Uniunea European� sper� s� îmbun�t��easc� participarea cet��enilor pentru crearea unei democra�ii suprana�ionale, participarea activ� a popula�iei fiind un factor cheie în acest mecanism.

Dan LUCA este Doctor în Rela�ii Interna�ionale �i Studii Europene, fondator în 2003 al Clubului „România-UE” Bruxelles. Are 41 de ani �i î�i desf�oar� activitatea la Bruxelles din 1997. Este autorul a 3 c�r�i despre România afacerilor europene, Bruxelles-ul european �i dilemele comunic�rii. Este profesor la universit��i din Bruxelles, Gorizia (Italia), Bucure�ti �i Cluj. În 2008, inspirat �i sprijinit de social-democra�ii germani, sociali�tii francezi �i laburi�tii britanici, a înfiin�at la Bruxelles prima filial� din afara teritoriului României a unui partid politic român – PSD Bruxelles.